LIGA asociaŢiilor de Proprietari HABITAt ORGANIZAȚIE NAȚIONALĂ A ASOCIAȚIILOR DE PROPRIETARI DIN ROMÂNIA				AsociaŢia RomÂnĂ pentru LocuinŢe CASA PLUS SPECIALIȘTI ÎN REGENERARE URBANĂ!
	inregistrata in Registrul Special cu nr. 34/16.10.2003, cod fiscal 8557733, nr operator date cu caracter personal 17218, Cod Iban- RO 96 BRDE 441 SV 039 291 34410, Banca - BRD – UNIREA		inregistrata in Registrul Special cu nr. 15/27.01.2010, cod fiscal 26590851, nr operator date cu caracter personal 18720, cont RO31brde441sv27951514410, BRD Unirea, R.N.F.P.A 40/5256/24.07.2019, FURNIZOR FORMARE PROFESIONALA - Autorizaţia seria B nr. 0012108, 24.07.2019
	de 33 de ani – reprezentare naȚionalĂ Și internaȚionalĂ a asociaȚiilor de proprietari din romÂnia! PESTE 15.000 DE ASOCIATII MEMBRE! Suntem membri ai I.U.T. (International Union of Tenants), parteneri ai CECODHAS - THE EUROPEAN LIAISON COMMITTEE FOR SOCIAL HOUSING, COMMITTEE ON HOUSING AND LAND MANAGEMENT- UNITED NATIONS, s.a.

Parlamentul României

Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică

În vigoare de la 04 august 2014

Consolidarea din data de 23 ianuarie 2024 are la bază publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 574 din 01 august 2014

Include modificările aduse prin următoarele acte: L 160/2016; OUG 1/2020; OUG 184/2020 aprobat(ă) prin L 314/2021; OUG 212/2020; L 196/2021; OUG 130/2022 aprobat(ă) prin L 24/2023; OUG 119/2023; L 428/2023.
Ultimul amendament în 06 ianuarie 2024.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL IDispoziţii generale

Domeniu de reglementare şi obiective

Art. 1. -

(1) Scopul prezentei legi îl constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea şi aplicarea politicii naţionale în domeniul eficienţei energetice în vederea atingerii obiectivului naţional de creştere a eficienţei energetice.

(2) Măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice se aplică pe întreg lanţul: resurse primare, producere, distribuţie, furnizare, transport şi consum final.

(3) Până în anul 2020 se stabileşte o ţintă naţională indicativă de reducere a consumului de energie cu 19%.

(4) Contribuţia orientativă naţională privind eficienţa energetică pentru anul 2030 este stabilită în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

Politica de eficienţă energetică

Art. 2. -

(1) Îmbunătăţirea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice naţionale, datorită contribuţiei majore pe care o are la realizarea siguranţei alimentării cu energie, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor energetice primare şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(2) Politica naţională de eficienţă energetică este parte integrantă a politicii energetice a statului şi urmăreşte:

a) eliminarea barierelor în calea promovării eficienţei energetice;

b) promovarea mecanismelor de eficienţă energetică şi a instrumentelor financiare pentru economia de energie;

c) educarea şi conştientizarea consumatorilor finali asupra importanţei şi beneficiilor aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice;

d) cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de energie şi organismele publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica naţională de eficienţă energetică;

e) promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei.

(3) Politica naţională de eficienţă energetică defineşte obiectivele privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, ţintele indicative de economisire a energiei, măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice aferente, în toate sectoarele economiei naţionale, cu referiri speciale privind:

a) introducerea tehnologiilor cu eficienţă energetică ridicată, a sistemelor moderne de măsură şi control, precum şi a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficienţei energetice şi previzionarea consumurilor energetice;

b) promovarea utilizării la consumatorii finali a echipamentelor şi aparaturii eficiente din punct de vedere energetic, precum şi a surselor regenerabile de energie;

c) reducerea impactului asupra mediului al activităţilor industriale şi de producere, transport, distribuţie şi consum al tuturor formelor de energie;

d) aplicarea principiilor moderne de management energetic;

e) acordarea de stimulente financiare şi fiscale, în condiţiile legii;

f) dezvoltarea pieţei pentru serviciile energetice.

Atribuţii şi răspunderi

Art. 3. - A se vedea şi Ordin 1726/2020.02/11/2020 - Art. 3. - a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020

(1) În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, Ministerul Energiei acţionează prin Direcţia eficienţă energetică, structură organizatorică la nivelul autorităţii publice centrale, cu atribuţii privind elaborarea şi aprobarea politicilor şi legislaţiei primare şi secundare în domeniul eficienţei energetice la nivelul consumatorilor finali de energie.09/01/2020 - alineatul a fost modificat anterior prin Ordonanţă de urgenţă 1/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(2) Direcţia eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei se organizează şi funcţionează cu următoarele atribuţii şi responsabilităţi:29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

a) participarea la elaborarea politicilor şi legislaţiei primare în domeniul eficienţei energetice; elaborarea legislaţiei secundare în domeniul eficienţei energetice;

b) monitorizarea stadiului implementării Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice IV, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2019, şi a programelor aferente de îmbunătăţire a eficienţei energetice, la nivel naţional, precum şi a economiilor de energie rezultate în urma prestării de servicii energetice şi a altor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, prin intermediul unui portal de colectare şi analiză a datelor de consum, înregistrare şi monitorizare a implementării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi a activităţii auditorilor şi managerilor energetici, realizat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;18/12/2023 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 119/2023

c) elaborarea şi implementarea măsurilor de eficienţă energetică, în vederea realizării de noi economii de energie, în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030, conform obiectivelor prevăzute în cadrul Planului naţional integrat pentru energie şi schimbări climatice;

d) elaborarea, publicarea pe site-ul Ministerului Energiei şi transmiterea către Comisia Europeană a rapoartelor privind monitorizarea progresului înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică;30/09/2022 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

e) elaborarea, dezvoltarea şi monitorizarea implementării unei strategii integrate de eficienţă energetică, la nivel naţional, în acord cu domeniile complementare pe care politicile de eficienţă energetică le impactează, cu sprijinul şi implicarea directă a tuturor segmentelor interesate;

f) cooperarea cu instituţiile abilitate la realizarea unor evaluări privind domeniul eficienţei energetice şi a calculului indicatorilor de eficienţă energetică la nivel naţional;

g) coordonarea aplicării reglementărilor Comisiei Europene privind cerinţele referitoare la etichetarea şi eficienţa energetică a unor categorii de produse - regulamentele emise de Comisia Europeană privind etichetarea energetică în anul 2019, în calitate de autoritate naţională competentă;

h) autorizarea auditorilor energetici din industrie şi atestarea managerilor energetici;

i) gestionarea procesului de evaluare tehnică, avizare şi monitorizare a proiectelor de investiţii în domeniul eficienţei energetice, încadrate în domeniul de competenţă al Ministerului Energiei pentru care se cere finanţare de la bugetul de stat sau din alte surse legal constituite;29/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

j) promovarea programelor de eficienţă energetică la consumatori, prin acţiuni complementare, organizarea, inclusiv din surse externe, dar şi de la bugetul de stat, de campanii de informare şi de motivare, de interes naţional, a consumatorilor mici de energie, inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia;

k) elaborarea de studii, din surse de la bugetul de stat sau din fonduri externe, de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă sau a încălzirii şi răcirii centralizate, pentru fundamentarea programelor naţionale de eficienţă energetică, precum şi participarea la proiecte declarate eligibile, în cadrul programelor de eficienţă energetică şi energii regenerabile, iniţiate de organisme internaţionale;

l) elaborarea cadrului legal privind aprobarea normelor privind încheierea şi implementarea Contractului-cadru de performanţă energetică şi a cadrului legal de reglementare a societăţilor de servicii energetice de tip ESCO şi aprobarea acestuia prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Energiei. Modelul Contractului-cadru de performanţă energetică se aprobă prin ordin comun al conducătorilor autorităţilor publice centrale interesate;A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 119/2023.18/12/2023 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 119/2023

(3) Ministerul Energiei are calitatea de autoritate naţională competentă pentru coordonarea aplicării regulamentelor Comisiei Europene privind etichetarea şi eficienţa energetică a unor categorii de produse şi supravegherea pieţei în ceea ce priveşte etichetarea energetică, precum şi pentru aplicarea legislaţiei specifice.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/202018/12/2023 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 119/2023

(4) Finanţarea programelor de eficienţă energetică derulate la nivelul Ministerului Energiei se asigură astfel:09/01/2020 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 1/2020.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

a) de la bugetul de stat, prin Ministerul Energiei;29/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

b) din sumele transferate Ministerului Energiei în temeiul art. XVII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, cu modificările şi completările ulterioare;29/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

c) din fonduri externe nerambursabile;

d) din fondul specializat pentru investiţii în eficienţă energetică.

(5) Fondul specializat în eficienţă energetică se înfiinţează ca activitate finanţată integral din venituri proprii, pe lângă Ministerul Energiei în domeniul de activitate prevăzut în prezenta lege, conform art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind gestionat de Direcţia eficienţă energetică.A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 184/2020.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(6) Sumele transferate Ministerului Energiei în temeiul art. XVII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, cu modificările şi completările ulterioare, sunt destinate îndeplinirii următoarelor activităţi multianuale desfăşurate de către Ministerul Energiei, respectiv Direcţia eficienţă energetică:29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

a) monitorizare a stadiului implementării şi continuităţii măsurilor de creştere a eficienţei energetice prevăzute în cadrul Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice IV, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2019, respectiv în cadrul Planului naţional integrat pentru energie şi schimbări climatice, în vederea raportării integrate în conformitate cu prevederile art. 21 şi 27 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 privind guvernanţa energetică;

b) monitorizare şi implementare a programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice, la nivel naţional;

c) finanţarea proiectelor de eficienţă energetică şi producerea de energie din surse regenerabile, în cadrul fondurilor specializate pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică sau a proiectelor de producere de energie din surse regenerabile, gestionate la nivelul Ministerului Energiei , prin Direcţia eficienţă energetică, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat;29/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

d) promovarea programelor de eficienţă energetică la consumatori, organizarea de campanii de informare şi de motivare de interes naţional a consumatorilor de energie, inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia;

e) activităţi curente pentru consolidarea Direcţiei eficienţă energetică, şi anume dezvoltarea şi susţinerea operaţiunilor specifice de eficienţă energetică.

(7) Autorizarea persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate sau a persoanelor juridice care efectuează audituri energetice industriale sau de procese de consum energetic din categoriile electroenergetic, termoenergetic sau complex se realizează de către Ministerul Energiei, cu suportul logistic al Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie - Buşteni.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(8) Atestarea managerilor energetici pentru industrie, a managerilor energetici pentru localităţi şi atestarea societăţilor prestatoare de servicii energetice se realizează de către Ministerul Energiei, cu suportul logistic al Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie - Buşteni.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(9) Regulamentele care stabilesc procedurile specifice pentru autorizarea auditorilor energetici pentru industrie şi procese, persoane fizice, persoane fizice autorizate şi persoane juridice, atestarea societăţilor prestatoare de servicii energetice şi atestarea managerilor energetici pentru industrie, respectiv pentru localităţi, inclusiv condiţiile de autorizare sau atestare, după caz, se aprobă prin ordin al ministrului energiei, la propunerea Direcţiei eficienţă energetică, şi vor cuprinde cel puţin următoarele specificaţii:A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 184/2020.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

a) condiţiile care trebuie îndeplinite la solicitarea autorizării/atestării de către persoanele fizice şi juridice solicitante, şi anume depunerea dovezilor de identificare în termen de valabilitate, pregătirea profesională sau obiectul de activitate în domeniul ştiinţelor inginereşti:

b) procedura de autorizare sau atestare, după caz, prelungire a valabilităţii atestatelor sau a autorizaţiilor emise, respectiv eliberarea duplicatelor;

c) obligaţii ale furnizorilor de formare profesională pentru organizarea cursurilor de specialitate;

d) criterii minime pentru auditurile energetice depuse în cadrul proiectelor evaluate, clase şi tipuri de audituri;

e) dovada continuităţii activităţii în domeniul specific ştiinţelor inginereşti.

(10) Cuantumul tarifelor pentru autorizarea auditorilor energetici persoane fizice, persoane fizice autorizate sau persoane juridice, pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei existente, pentru eliberarea duplicatului autorizaţiei de auditor energetic sau al deciziei de prelungire a autorizaţiei de auditor energetic se aprobă prin ordin al ministrului energiei, la propunerea Direcţiei eficienţă energetică.A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 184/2020.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(11) Cuantumul tarifelor pentru atestarea managerilor energetici şi a societăţilor prestatoare de servicii, pentru prelungirea valabilităţii atestatelor existente, eliberarea duplicatelor atestatelor existente sau a deciziilor de prelungire a atestatelor existente de manageri energetici şi societăţi prestatoare de servicii se aprobă prin ordin al ministrului energiei, la propunerea Direcţiei eficienţă energetică.A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 184/2020.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(12) Sumele reprezentând contravaloarea tarifelor prevăzute la alin. (10) şi (11) se încasează de către Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie - Buşteni, aflat în subordinea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi reprezintă venituri proprii ale centrului de pregătire.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/202018/12/2023 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 119/2023

(13) Sumele reprezentând contravaloarea tarifelor prevăzute la alin. (10) şi (11) se utilizează, în cuantum de 80%, pentru acoperirea cheltuielilor necesare în realizarea activităţilor prevăzute la alin. (6) şi (7), inclusiv suportul logistic şi de resurse umane al Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie - Buşteni, reprezentând cheltuieli ale acestei instituţii.

(14) Sumele reprezentând contravaloarea tarifelor prevăzute la alin. (10) şi (11) se utilizează, în cuantum de 20%, pentru acoperirea cheltuielilor necesare activităţilor CPPI de întreţinere şi uzură, aferente acţiunilor prevăzute la alin. (6) şi (7), reprezentând cheltuieli ale acestei instituţii.

Înţelesul unor termeni şi expresii

Art. 4. -

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

1. acţiune individuală - acţiune care duce la îmbunătăţiri verificabile şi măsurabile sau care pot fi estimate ale eficienţei energetice şi care este efectuată ca rezultat al unei măsuri de politică;

2. administraţia publică centrală - departament administrativ de specialitate a cărui competenţă acoperă întregul teritoriu; în conformitate cu art. 116 din Constituţia României, republicată, cuprinde: ministere, alte organe de specialitate organizate în subordinea Guvernului ori a ministerelor şi autorităţi administrative autonome;

3. agregator - persoana fizică sau juridică care îndeplineşte funcţia de agregare, aşa cum este definită la pct. 6 al art. 3 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;30/09/2022 - punctul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

4. audit energetic - procedură sistematică al cărei scop este obţinerea unor date/informaţii corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operaţiuni sau instalaţii industriale sau comerciale sau al unui serviciu privat sau public, identificarea şi cuantificarea oportunităţilor rentabile de economisire a energiei şi raportarea rezultatelor;

5. auditor energetic - persoana fizică, persoana fizică autorizată sau persoana juridică, fiecare din aceste categorii deţinând autorizaţie de auditor energetic care îi conferă dreptul să realizeze audit energetic la consumatori, emisă de către Ministerul Energiei în baza Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin ordin al ministrului energiei; auditorii energetici persoane fizice îşi desfăşoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare;30/09/2022 - punctul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

6. autoritate competentă - autoritate cu atribuţii în domeniu conform legislaţiei în vigoare;

7. autoritate publică de punere în aplicare - organism de drept public, responsabil cu realizarea sau monitorizarea impozitării/taxării energiei sau a carbonului, a sistemelor şi instrumentelor financiare, a stimulentelor fiscale, a standardelor şi normelor, a schemelor de etichetare energetică, a formării şi educaţiei în acest scop;

8. client final/consumator - persoană fizică sau juridică care utilizează energie pentru propriul consum final;

9. cogenerare de înaltă eficienţă - cogenerarea care îndeplineşte criteriile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

10. consum de energie primară - consumul intern brut, cu excepţia utilizărilor neenergetice;

11. consum de energie finală - toată energia furnizată industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii şi agriculturii, exclusiv energia destinată sectorului de producere a energiei electrice şi termice şi acoperirii consumurilor proprii tehnologice din instalaţiile şi echipamentele aferente sectorului energetic;30/09/2022 - punctul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

12. contract de performanţă energetică - acord contractual între beneficiarul şi furnizorul unei măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, verificată şi monitorizată pe toată perioada contractului, prin care cheltuielile cu investiţiile referitoare la măsura respectivă sunt plătite proporţional cu un nivel al îmbunătăţirii eficienţei energetice convenit prin contract sau cu alte criterii convenite privind performanţa energetică, cum ar fi economiile financiare;

13. distribuitor de energie - persoană fizică sau juridică, inclusiv un operator de distribuţie, responsabilă de transportul energiei, în vederea livrării acesteia la consumatorii finali sau la staţiile de distribuţie care vând energie consumatorilor finali în condiţii de eficienţă;

14. energie - toate formele de produse energetice, combustibili, energie termică, energie din surse regenerabile, energie electrică sau orice altă formă de energie, astfel cum sunt definite în art. 2 lit. (d) din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei;

15. eficienţă energetică - raportul dintre valoarea rezultatului performant obţinut, aferentă serviciilor, bunurilor sau energiei rezultate, şi valoarea energiei utilizate în acest scop;29/07/2016 - punctul a fost modificat prin Lege 160/2016

16. economie de energie - cantitatea de energie economisită determinată prin măsurarea şi/sau estimarea consumului înainte şi după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, asigurând în acelaşi timp normalizarea condiţiilor externe care afectează consumul de energie;30/09/2022 - punctul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

17. furnizor de energie - persoană fizică şi/sau juridică ce desfăşoară activitatea de furnizare de energie;

18. furnizor de servicii energetice - persoană fizică sau juridică care furnizează servicii energetice sau alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în instalaţia sau la sediul consumatorului final;

19. instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument financiar, precum fonduri, subvenţii, reduceri de taxe, împrumuturi, finanţare de către terţi, contracte de performanţă energetică, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare şi alte contracte de aceeaşi natură care sunt disponibile pe piaţă, de către instituţiile publice sau organismele private pentru a acoperi, parţial sau integral, costul iniţial al măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice;

19¹. interoperabilitate - în contextul măsurării inteligente, aşa cum este definită la pct. 54 al art. 3 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;29/07/2016 - punctul a fost introdus prin Lege 160/2016.30/09/2022 - punctul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

20. îmbunătăţire a eficienţei energetice - creşterea eficienţei energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale şi/sau economice;

21. încălzire şi răcire eficientă - opţiune de încălzire şi răcire care, comparativ cu un scenariu de bază care reflectă situaţia normală, reduce măsurabil consumul de energie primară necesar pentru a furniza o unitate de energie livrată, în cadrul unei limite de sistem relevante, într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, după cum a fost evaluat în analiza costuri-beneficii, ţinând seama de energia necesară pentru extracţie, conversie, transport şi distribuţie;

22. încălzire şi răcire individuală eficientă - opţiune privind furnizarea de încălzire şi răcire individuală care, comparativ cu termoficarea şi răcirea centralizată eficientă, reduce măsurabil consumul de energie primară din surse neregenerabile necesar pentru a furniza o unitate de energie livrată în cadrul unei limite de sistem relevante sau necesită acelaşi consum de energie primară din surse neregenerabile, dar la un cost inferior, ţinând seama de energia necesară pentru extracţie, conversie, transport şi distribuţie;

23. întreprinderi mici şi mijlocii, denumite în continuare IMM-uri - întreprinderi în sensul celor definite în titlul I din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii; categoria microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii este formată din întreprinderi care au sub 250 de angajaţi şi a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 50 milioane euro şi/sau al căror bilanţ anual nu depăşeşte 43 milioane euro;

24. manager energetic - persoană fizică, persoană fizică autorizată sau persoană juridică prestatoare de servicii energetice, fiecare din aceste categorii fiind atestată de către Ministerul Energiei în baza Regulamentului pentru atestarea managerilor energetici şi acreditarea societăţilor prestatoare de servicii energetice, aprobat prin ordin al ministrului energiei, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea şi gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;30/09/2022 - punctul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

25. măsură de politică - instrument de reglementare, financiar, fiscal, voluntar sau de furnizare a informaţiilor pentru a crea un cadru favorabil, o cerinţă sau un stimulent pentru ca actorii de pe piaţă să furnizeze şi să achiziţioneze servicii energetice şi să întreprindă alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice;

26. operator de distribuţie - orice persoană fizică sau juridică ce deţine, sub orice titlu, o reţea de distribuţie şi care răspunde de exploatarea, de întreţinerea şi, dacă este necesar, de dezvoltarea reţelei de distribuţie într-o anumită zonă şi, după caz, a interconexiunilor acesteia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a reţelei de a satisface un nivel rezonabil al cererii de distribuţie de energie în condiţii de eficienţă;

27. operator de transport şi de sistem - orice persoană juridică ce realizează activitatea de transport şi care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este necesar, de dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a reţelei de transport de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei;

28. organism public - autoritate contractantă astfel cum este definită în Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii;

29. parte mandatată - entitate juridică căreia i-au fost delegate competenţe de către administraţia publică sau de un alt organism public pentru a dezvolta, gestiona sau exploata un sistem de finanţare în numele administraţiei publice sau al altui organism public;

30. parte obligată - distribuitor de energie sau furnizor de energie pentru care sunt obligatorii schemele naţionale de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică;

31. parte participantă - întreprindere sau organism public care s-a angajat să atingă anumite obiective în cadrul unui acord voluntar sau căruia i se aplică un instrument naţional de politică de reglementare;

32. raport al suprafeţelor - raportul dintre suprafaţa totală a clădirilor şi suprafaţa terenului într-un anumit teritoriu;

33. reabilitare substanţială - reabilitarea ale cărei costuri depăşesc 50% din costurile de investiţii pentru o nouă unitate comparabilă;

34. renovare complexă - lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 50% din valoarea de impozitare/inventar a clădirii, după caz, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea;

34¹. reţea inteligentă - reţea de electricitate, care poate integra eficient, din punctul de vedere al costurilor, modalitatea de a acţiona a tuturor utilizatorilor conectaţi la reţea - producători, consumatori şi autoproducători - printr-o circulaţie bidirecţională a fluxurilor de puteri şi a informaţiilor, în scopul de a asigura un sistem energetic eficient economic, sustenabil, cu pierderi de energie reduse şi un nivel ridicat de calitate şi securitate în continuitatea şi siguranţa alimentării cu energie electrică;29/07/2016 - punctul a fost introdus prin Lege 160/2016.

35. serviciu energetic - activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obţinut prin utilizarea eficientă a energiei cu o tehnologie şi/sau o acţiune eficientă din punct de vedere energetic care poate include activităţile de exploatare, întreţinere şi control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe bază contractuală şi care, în condiţii normale, conduce la o îmbunătăţire a eficienţei energetice şi/sau a economiilor de energie primară verificabilă şi care poate fi măsurată sau estimată;

36. sistem eficient de termoficare centralizat şi de răcire - sistem de termoficare sau răcire care utilizează cel puţin: 50% energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduală, 75% energie termică produsă în cogenerare sau 50% dintr-o combinaţie de tipul celor sus-menţionate;

37. sistem de management al energiei - un set de elemente interconectate sau care interacţionează între ele aparţinând unui plan care stabileşte obiectivul de eficienţă energetică şi strategia de atingere a acestui obiectiv;

38. sistem de măsurare/contorizare inteligentă - sistem electronic care poate măsura consumul de energie oferind mai multe informaţii decât un contor tradiţional şi care poate transmite şi primi date utilizând o anumită formă de comunicaţii electronice;".29/07/2016 - punctul a fost modificat prin Lege 160/201630/09/2022 - punctul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

39. societate de servicii energetice de tip ESCO - persoană juridică sau fizică autorizată care prestează servicii energetice şi/sau alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în cadrul instalaţiei sau incintei consumatorului şi care, ca urmare a prestării acestor servicii şi/sau măsuri, acceptă un grad de risc financiar; plata pentru serviciile prestate este bazată, integral sau parţial, pe îmbunătăţirea eficienţei energetice şi pe îndeplinirea altor criterii de performanţă convenite de părţi;

40. standard european - standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii şi pus la dispoziţia publicului;

41. standard internaţional - standard adoptat de Organizaţia Internaţională de Standardizare şi pus la dispoziţia publicului;

42. suprafaţă utilă totală - suprafaţa utilă a unei clădiri sau a unei părţi de clădire unde se utilizează energie pentru a regla climatul interior prin: încălzire/răcire, ventilare/climatizare, preparare apă caldă menajeră, iluminare, după caz;

43. unitate de cogenerare - unitate care poate funcţiona în regim de cogenerare;29/07/2016 - punctul a fost modificat prin Lege 160/2016

44. unitate de cogenerare de mică putere - unitate de cogenerare cu capacitate instalată mai mică de 1 MW_e;

45. unitate de microcogenerare - unitate de cogenerare cu o capacitate electrică instalată mai mică de 50 kW_e.

CAPITOLUL IIConsumul energetic eficient în clădiri

Renovarea clădirilor

Art. 5. - Abrogat(ă) 30/09/2022 - Art. 5. - a fost abrogat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

Rolul clădirilor aparţinând organismelor publice

Art. 6. -

(1) Anual, 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, se renovează pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime de performanţă energetică prevăzute în capitolul V «Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor» din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată.A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 130/2022.30/09/2022 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

(2) Procentul prevăzut la alin. (1) se calculează la suprafaţa totală a clădirilor cu suprafeţe utile totale de peste 500 mp deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, care, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, nu îndeplinesc cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în temeiul art. 4 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor. După 9 iulie 2015, pragul de 500 mp suprafaţă utilă totală a clădirii este redus la 250 mp.

(3) În cazul în care autoritatea competentă extinde obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi la structuri ale administraţiei publice locale, procentul de 3% se calculează la suprafaţa totală a clădirilor cu o suprafaţă utilă totală de peste 500 mp şi, începând cu 9 iulie 2015, de peste 250 mp, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală şi de aceste structuri ale administraţiei publice locale, care, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, nu îndeplinesc cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în temeiul art. 4 din Directiva 2010/31/UE.

(4) În situaţia în care, în aplicarea prevederilor alin. (1), se optează pentru măsuri de renovare complexă a clădirilor deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, se ia în considerare renovarea clădirii în ansamblu, inclusiv anvelopa, sistemele tehnice, funcţionarea şi întreţinerea acestora.

(5) Constituie priorităţi în aplicarea măsurilor de eficienţă energetică, clădirile administraţiei publice centrale cu performanţă energetică scăzută determinată prin certificarea energetică a acestora, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic şi eficient din punct de vedere al costurilor.

(6) Cerinţele prevăzute la alin. (1) nu se aplică pentru următoarele categorii de clădiri:04/08/2014 - Derogare prin Lege 121/2014.

a) clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale ori istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerinţe minime de performanţă energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;

b) clădiri deţinute de forţele armate sau de administraţia centrală şi care servesc unor obiective de apărare naţională, cu excepţia spaţiilor de locuit individuale sau a clădirilor de birouri ale forţelor armate şi ale altor categorii de personal angajat de autorităţile de apărare naţională;

c) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios.

(7) În cazul în care se renovează mai mult de 3% din suprafaţa totală a clădirilor administraţiei publice centrale într-un anumit an, excedentul se poate contabiliza în cadrul ratei de renovare anuală a oricăruia dintre cei 3 ani anteriori sau următori.

(8) În cadrul ratei anuale de renovare a clădirilor administraţiei publice centrale se pot include clădirile noi ocupate şi deţinute de aceasta care înlocuiesc clădiri specifice demolate ale administraţiei publice centrale în oricare din cei 2 ani precedenţi, precum şi clădiri vândute, demolate sau înstrăinate, sub orice formă şi necuprinse în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, în oricare din cei 2 ani precedenţi ca urmare a utilizării mai intensive a altor clădiri.

(9) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), toate departamentele administrative ale administraţiei publice centrale identifică din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului clădirile încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, care, la 31 decembrie 2013, au suprafeţe utile totale de peste 500 mp şi, până la 9 iulie 2015, de peste 250 mp, întocmesc inventarul acestora, îl actualizează anual, răspunzând pentru completitudinea, realitatea şi exactitatea datelor, şi, cu excepţiile prevăzute la alin. (6), îl pun la dispoziţia publicului prin publicarea pe pagina proprie de internet. Inventarul cuprinde următoarele informaţii:

a) suprafaţa totală, în metri pătraţi;

b) datele energetice relevante.

(10) Autoritatea competentă centralizează datele şi informaţiile din inventarele realizate şi puse la dispoziţie de departamentele administrative ale administraţiei publice centrale şi publică pe pagina proprie de internet centralizatorul inventarului clădirilor încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, deţinute şi ocupate de acestea care respectă prevederile alin. (9).

(11) Pentru o abordare alternativă la măsurile prevăzute la alin. (1) - (9) şi fără a aduce atingere art. 7 din Directiva 2010/31/UE, se pot adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor, inclusiv renovări aprofundate şi măsuri care vizează schimbări în comportamentul ocupanţilor, pentru a obţine, până în 2020, o cantitate de economii de energie în clădirile eligibile deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală cel puţin echivalentă cu cea prevăzută la alin. (1), raportată în fiecare an.

(12) În sensul abordării alternative, economiile de energie care ar putea fi realizate prin aplicarea prevederilor alin. (1) - (8) se estimează prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru consumul de energie al tipurilor clădirilor de referinţă ale administraţiei publice centrale, înainte şi după renovare şi în conformitate cu estimările suprafeţei totale a clădirilor inventariate. Categoriile de clădiri de referinţă ale administraţiei publice centrale sunt reprezentative pentru fondul imobiliar al acesteia.

(13) Anual, până la 31 decembrie, autoritatea competentă identifică măsurile alternative ce urmează a fi adoptate conform prevederilor alin. (11), precum şi modul în care se realizează o îmbunătăţire echivalentă a performanţei energetice a clădirilor deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală şi le notifică Comisiei Europene.

(14) Organismele publice, inclusiv cele organizate la nivel regional şi local, precum şi organismele care se ocupă de locuinţele sociale reglementate de dreptul public sunt încurajate, potrivit competenţelor şi structurilor administrative ale acestora:

a) să adopte un plan de eficienţă energetică, de sine stătător sau ca parte a unui plan general privind clima sau mediul, care să conţină obiective şi acţiuni specifice privind economia de energie şi eficienţa energetică, în vederea respectării rolului de exemplu al clădirilor administraţiei publice centrale prevăzut la alin. (1), (9) şi (11);

b) să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei, inclusiv audituri energetice, ca parte din punerea în aplicare a planului prevăzut la lit. a);

c) să utilizeze, după caz, societăţi de servicii energetice şi contracte de performanţă energetică pentru a finanţa renovările şi a implementa planurile de menţinere sau de îmbunătăţire a eficienţei energetice pe termen lung.

(15) În vederea realizării unui consum energetic eficient în clădiri, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitatea acestuia de autoritate competentă în domeniul construcţiilor, efectuează analize şi elaborează strategii, promovează politici publice şi legislaţie specifică, iniţiază şi monitorizează programe privind creşterea eficienţei energetice în clădiri.

(16) Pentru realizarea acţiunilor prevăzute la alin. (15):

a) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei colaborează cu Ministerul Energiei, cu universităţi tehnice şi de arhitectură din România, precum şi institute de cercetare şi de proiectare, în vederea furnizării de către acestea a datelor şi informaţiilor pe care le deţin în domeniul eficienţei energetice;02/11/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

b) autorităţile administraţiei publice implementează programe anuale de creştere a eficienţei energetice în clădiri.

(17) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi alin. (16) lit. b), finanţarea activităţilor/lucrărilor se asigură de la bugetul de stat prin bugetele autorităţilor administraţiei publice, în condiţiile legii şi/sau din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a acestor fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale.

CAPITOLUL IIIAchiziţii publice

Achiziţii efectuate de organismele publice

Art. 7. -

(1) Autorităţile administraţiilor publice centrale achiziţionează doar produse, servicii, lucrări sau clădiri cu performanţe înalte de eficienţă energetică, în măsura în care acestea corespund cerinţelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum şi unui nivel suficient de concurenţă, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 1.04/08/2014 - Derogare prin Lege 121/2014.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/2016

(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) se aplică contractelor de achiziţii de produse, servicii, lucrări sau clădiri de către administraţiile publice centrale.04/08/2014 - Derogare prin Lege 121/2014.

(3) Obligaţia menţionată la alin. (1) se aplică în cazul contractelor forţelor armate numai în măsura în care aplicarea sa nu generează un conflict cu natura şi obiectivul principal ale activităţilor forţelor armate.

(4) Obligaţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică contractelor de furnizare a echipamentului militar definite în Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE.

(4¹) Autorităţile competente, potrivit atribuţiilor de organizare şi funcţionare specifice fiecăreia şi conform legislaţiei în vigoare, promovează materiale informative, precum şi alte măsuri pentru:29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

a) încurajarea organismelor publice, inclusiv a celor de la nivel local şi regional, potrivit competenţelor şi structurii administrative ale acestora, să urmeze exemplul administraţiei publice centrale să achiziţioneze doar produse, servicii, lucrări sau clădiri cu performanţe ridicate de eficienţă energetică, în măsura în care acestea corespund cerinţelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum şi unui nivel suficient de concurenţă;

b) încurajarea organismelor publice, inclusiv a celor de la nivel local şi regional, ca la achiziţionarea de servicii cu un conţinut energetic semnificativ să evalueze posibilitatea încheierii de contracte de performanţă energetică pe termen lung, care oferă economii de energie pe termen lung.

(5) Prin excepţie de la aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), atunci când un organism public achiziţionează un pachet de produse reglementat în ansamblu de un act delegat adoptat în temeiul Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact energetic, acesta poate solicita ca eficienţa energetică totală să aibă prioritate asupra eficienţei energetice a produselor individuale din pachetul respectiv prin achiziţionarea pachetului de produse care respectă criteriul apartenenţei la cea mai înaltă clasă de eficienţă energetică.

CAPITOLUL IVPrograme de măsuri

Măsuri de politică energetică

Art. 8. -

(1) În vederea realizării de economii de energie în rândul consumatorilor, în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 se adoptă măsuri de politică de eficienţă energetică care au ca obiectiv obţinerea unor economii, în fiecare an, de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculate ca medie pe perioada de 3 ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013.

(1¹) Măsurile de politică de eficienţă energetică adoptate pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030 sunt prevăzute în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030 şi au ca scop obţinerea unor noi economii de energie a căror valoare cumulată reprezintă o reducere minimă a consumului de energie finală în cuantum de 0,8% pe an pentru perioada 2021-2030, comparativ cu media consumului înregistrat în perioada 2016-2018.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(1²) Cantitatea calculată de economii noi anuale se poate eşalona, cu condiţia ca economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizării finale să fi fost realizate până la 31 decembrie 2030.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(1³) Economiile noi de energie rezultate în urma aplicării măsurilor de politică de eficienţă energetică, pentru anii 2021-2030, sunt stabilite în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(1⁴) În vederea îndeplinirii obligaţiilor ce revin autorităţilor competente în conformitate cu art. 17 alin. (1) şi art. 21 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, se pot lua în calcul economiile de energie care rezultă în urma aplicării măsurilor de politică de eficienţă energetică, indiferent dacă au fost introduse până la 31 decembrie 2020 sau după această dată, cu condiţia ca măsurile respective să conducă la noi acţiuni individuale care să fie întreprinse după 31 decembrie 2020.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(1⁵) Autorităţile competente asigură cadrul necesar realizării de noi economii anuale, pe perioade de câte 10 ani după 2030, cu excepţia cazului în care revizuirile efectuate de Comisia Europeană până în 2027 şi la fiecare 10 ani după acest an concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia şi clima pentru anul 2050.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(1⁶) Modalitatea de eşalonare a cantităţii de noi economii de energie prevăzută la alin. (1¹) astfel încât economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizării finale să fie realizate până la sfârşitul fiecărei perioade de obligaţii este stabilită în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(2) Vânzările de energie, ca volum, utilizate în transport, pot fi excluse parţial sau integral din calculul prevăzut la alin. (1).

(3) Măsurile de politică energetică se referă, în principal, la:

a) realizare de audituri energetice independente;

b) formare de auditori energetici;

c) formare şi educare, inclusiv programe de consiliere a consumatorilor, care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

d) standarde şi norme care urmăresc îmbunătăţirea eficienţei energetice a produselor şi a serviciilor, inclusiv a clădirilor şi a vehiculelor;

e) sisteme de etichetare energetică;

f) reglementări sau acorduri voluntare care conduc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

g) susţinerea dezvoltării societăţilor de servicii energetice de tip ESCO;

h) constituirea unui fond specializat pentru investiţii în eficienţă energetică;

i) sisteme şi instrumente de finanţare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potenţiale de finanţare includ măsurile de eficienţă energetică în clădiri publice, comerciale şi rezidenţiale, cum ar fi: cogenerarea de înaltă eficienţă pentru procese de încălzire şi pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a clădirilor pentru eficienţă energetică, sisteme informatice de auditare energetică, precum şi dezvoltarea de competenţe în domeniul eficienţei energetice.

(4) Măsurile prevăzute la alin. (3) se implementează prin programe naţionale de eficienţă energetică şi trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a) economiile de energie sunt determinate într-un mod transparent;

b) economiile de energie se exprimă în funcţie de consumul de energie primară, conform anexei nr. 2.

(4¹) Măsurile prevăzute la alin. (3) se implementează prin programe naţionale de eficienţă energetică şi cuprind următoarele:29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

a) perioade intermediare de evaluare, respectiv 31 decembrie 2016 şi 31 decembrie 2018, pentru atingerea obiectivului prevăzut la alin. (1);

b) responsabilităţile fiecărei părţi mandatate, părţi participante sau autorităţi publice, după caz, în funcţie de relevanţa acestora se regăsesc în cadrul programelor naţionale de eficienţă energetică, precum şi al celor sectoriale;

c) calculele economiilor de energie, utilizând metodele şi principiile prevăzute în anexa nr. 3 pct. 1 şi 2;

d) un raport anual privind economiile de energie realizate, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil, întocmit de părţile participante, iar respectivul raport este pus la dispoziţia publicului;

e) monitorizarea realizată de către Ministerul Energiei prin Direcţia eficienţă energetică, conform prevederilor art. 3 alin. (2), şi propunerea de măsuri adecvate, în situaţia în care constată că nu sunt înregistrate progrese în creşterea eficienţei energetice la nivel naţional;02/11/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

f) un sistem de control care include şi verificarea independentă a unei părţi semnificative din punct de vedere statistic la nivelul fiecărei părţi participante, părţi mandatate sau autorităţi publice.

(4²) Reglementările şi acordurile voluntare prevăzute la alin. (3) lit. f) respectă prevederile alin. (4), (4¹) şi (8).29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

(4³) Măsurile de politică menţionate la alin. (3) lit. a) -e) şi g) -i) respectă prevederile alin. (4), alin. (4¹) lit. a), b), d), f) şi alin. (8).29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

(5) Cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obţinută prin măsura de politică energetică este exprimată în consum de energie primară sau finală, iar economiile de energie sunt calculate utilizând metodele şi principiile cuprinse în anexa nr. 3.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/2016

(5¹) Cu condiţia îndeplinirii cel puţin a obligaţiei privind economiile cumulate de energie la nivelul utilizării finale, prevăzută la alin. (1¹), autorităţile competente pot calcula cantitatea obligatorie de economii de energie prin unul sau mai multe dintre următoarele mijloace:30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

a) aplicarea unei rate anuale a economiilor privind vânzările de energie către clienţii finali sau privind consumul de energie finală, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019;

b) excluderea parţială sau totală din scenariul de referinţă pentru calcularea energiei utilizate în transporturi;

c) utilizarea oricăreia dintre opţiunile prevăzute la alin. (6) şi (7).

(5²) În aplicarea mijloacelor prevăzute la alin. (5¹) lit. a), b) sau c), autorităţile competente stabilesc:30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

a) propria rată anuală a economiilor care va fi aplicată la calcularea economiilor lor cumulate de energie la nivelul utilizării finale şi care asigură faptul că economiile finale nete de energie nu sunt mai scăzute decât economiile obligatorii, în temeiul alin. (1¹); şi

b) propriul scenariu de referinţă pentru calcul, care poate exclude parţial sau total energia utilizată în transporturi.

(6) Sub rezerva limitării reducerii economiilor de energie prevăzute la alin. (1) la maximum 25%, ţintele economiilor de energie rezultate în urma aplicării măsurilor de politică energetică, ca sumă a planului naţional de eficienţă energetică, sunt:

a) 1% în 2014 şi 2015;

b) 1,25% în 2016 şi 2017;

c) 1,5% în 2018, 2019 şi 2020, având ca bază de referinţă consumul mediu anual de energie primară în cei 3 ani anteriori datei de 1 ianuarie 2013.

(7) Efectuarea calculului economiilor de energie pentru perioadele prevăzute la alin. (1) şi (1¹) se realizează în conformitate cu prevederile alin. (7³) şi (7⁴), astfel:30/09/2022 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

a) să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată, pentru perioada de obligaţii prevăzută la alin. (1), sau energia finală consumată, pentru perioada de obligaţii prevăzută la alin. (1¹), aferente activităţilor industriale enumerate în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare;

b) să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuţiei şi transportului de energie, inclusiv în infrastructurile eficiente de termoficare şi de răcire centralizată, ca urmare a punerii în aplicare a cerinţelor prevăzute la art. 14 alin. (4), (5) şi alin. (6) lit. b) şi art. 15;

c) să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie rezultate din acţiuni specifice recent implementate, începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact, în ceea ce priveşte perioada de obligaţii prevăzută la alin. (1), şi începând cu 1 ianuarie 2021, în ceea ce priveşte perioada de obligaţii prevăzută la alin. (1¹), şi care pot fi măsurate şi verificate;

d) să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie care rezultă din adoptarea unor măsuri de politică de eficienţă energetică, cu condiţia să se poată demonstra că măsurile respective au ca rezultat acţiuni individuale derulate în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020;

e) să excludă din calculul cantităţii obligatorii de economii de energie 30% din cantitatea verificabilă de energie produsă pe sau în clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obţinere a energiei din surse regenerabile;

f) să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie care depăşesc economiile obligatorii de energie pentru perioada de obligaţii cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020, cu condiţia ca economiile respective să rezulte din acţiuni individuale derulate în temeiul măsurilor de politică de eficienţă energetică, notificate de către autorităţile competente în cadrul planurilor naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică şi raportate în rapoartele lor intermediare.

(7¹) Autorităţile competente:30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

a) informează publicul din România şi Comisia cu privire la măsurile de politică de eficienţă energetică preconizate pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030, ca parte a Planului naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030;

b) includ informaţii cu privire la rezultatele măsurilor de atenuare a sărăciei energetice şi de protejare a consumatorilor vulnerabili, inclusiv prin măsuri de creştere a eficienţei energetice şi de introducere a surselor locale regenerabile de energie în rapoartele energetice şi climatice naţionale intermediare integrate, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999;

c) se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică de eficienţă energetică aplicate până la 31 decembrie 2020 sunt calculate în conformitate cu anexa nr. 3;

d) se asigură, fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentului alineat, precum şi alin. (6), (7) şi (7²), că economiile de energie obligatorii în temeiul alin. (1) - (1³) sunt realizate în rândul clienţilor finali;

e) instituie sisteme de măsurare, de control şi de verificare prin care se efectuează o verificare documentată în scris a cel puţin unei părţi semnificative şi a unui eşantion reprezentativ din punct de vedere statistic din măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice puse în practică. Măsurarea, controlul şi verificarea se realizează în mod independent.

(7²) Impactul măsurilor aplicate după 1 ianuarie 2021 se calculează în conformitate cu anexa nr. 3 şi se include în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(7³) Autorităţile competente aplică şi calculează efectul opţiunilor selectate în temeiul alin. (6) şi (7) pentru perioadele menţionate la alin. (1) şi (1¹) separat:30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

a) pentru calculul cantităţii obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligaţii menţionată la alin. (1), autorităţile competente pot utiliza măsurile prevăzute la alin. (6) şi alin. (7) lit. a), b) şi c); toate opţiunile selectate în temeiul alin. (6) şi (7), cumulate, reprezintă maximum 25% din cantitatea de economii de energie prevăzută la alin. (1);

b) pentru calculul cantităţii obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligaţii menţionată la alin. (1¹), autorităţile competente pot utiliza măsurile prevăzute la alin. (7) lit. a), b), c), d), e) şi f), cu condiţia ca acţiunile individuale menţionate la alin. (7) lit. c) să continue să aibă un impact verificabil şi măsurabil după 31 decembrie 2020; toate opţiunile selectate în temeiul alin. (7), cumulate, nu vor conduce la o reducere cu mai mult de 35% a cantităţii de economii de energie calculate în conformitate cu alin. (5¹) şi (5²).

(7⁴) În condiţiile în care s-a decis că energia utilizată în transporturi din scenariul de referinţă pentru calcul să fie exclusă total sau parţial sau că se utilizează oricare dintre opţiunile enumerate la alin. (7), autorităţile competente se asigură că noile economii nete calculate care trebuie obţinute în consumul de energie finală în perioada de obligaţii cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2030 nu sunt mai scăzute decât cantitatea care rezultă din aplicarea ratei anuale a economiilor prevăzută la alin. (1¹).30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(7⁵) Calculul cantităţii de economii de energie care trebuie obţinută în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2030 în conformitate cu prevederile alin. (1¹) se descrie şi se explică în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030, respectiv cum a fost instituită rata anuală a economiilor prevăzute la alin. (1²) şi scenariul de referinţă pentru calcul, precum şi modul în care au fost aplicate opţiunile menţionate la alin. (7).30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(7⁶) Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu se includ în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(7⁷) Prin adoptarea măsurilor alternative de politică de eficienţă energetică se obţine cantitatea obligatorie de economii de energie în temeiul alin. (1) - (1³).30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(7⁸) Măsurile de politică de eficienţă energetică adoptate de România, programele sau măsurile finanţate în cadrul Fondului naţional pentru eficienţă energetică trebuie să fie puse în aplicare în mod prioritar, direct sau indirect, în rândul gospodăriilor vulnerabile, inclusiv al celor aflate în situaţie de sărăcie energetică, şi, după caz, în rândul locuinţelor sociale.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(7⁹) Impactul tuturor măsurilor de politică de eficienţă energetică adoptate de România sau a acţiunilor individuale care se pot suprapune nu trebuie să conducă la contabilizare dublă a economiilor de energie.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(8) Direcţia eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei monitorizează realizarea economiilor de energie şi întocmeşte un raport anual, pentru anul anterior, pe baza rapoartelor primite de la instituţiile implicate în implementarea prezentei legi până la data de 30 iunie a anului următor perioadei de raportare. Raportul este publicat anual pe pagina electronică a Ministerului Energiei, domeniul Energie, până la data de 1 septembrie a anului respectiv.02/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(8¹) Abrogat(ă)29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.02/11/2020 - alineatul a fost abrogat prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020.

(8²) În situaţia în care impactul măsurilor de politică se suprapune cu cel al acţiunilor individuale, părţile participante, părţile mandatate şi autorităţile publice se asigură că nu se va face o contabilizare dublă a economiilor de energie.29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

(8³) În scopul mobilizării finanţării private a măsurilor de eficienţă energetică şi de reabilitare energetică:30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

a) se iau în considerare modalităţi de îmbunătăţire a utilizării auditurilor energetice prevăzute la alin. (3) lit. a) pentru a influenţa procesul decizional;

b) autorităţile publice centrale şi locale şi agenţiile de dezvoltare regională utilizează conform competenţelor posibilităţile şi instrumentele propuse prin iniţiativa Finanţare inteligentă pentru clădiri inteligente, cu scopul principal de a facilita investiţiile în proiecte de creştere a performanţei energetice a clădirilor, prin folosirea granturilor europene ca garanţie financiară.

(9) Fondul prevăzut la alin. (3) lit. h) este accesibil furnizorilor de măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenţi, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuţie, societăţile de vânzare cu amănuntul a energiei şi instalatorii, precum şi consumatorilor finali. Acest fond nu este în concurenţă cu măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice finanţate în condiţii comerciale.

(10) Modul de organizare şi funcţionare a fondului prevăzut la alin. (3) lit. h) se stabileşte, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 8¹. - A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 184/2020.02/11/2020 - Art. 8^1 . - a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020.

În scopul identificării consumatorilor noncasnici de energie, având calitatea de persoane juridice care au obligaţia raportării conform legii, operatorii licenţiaţi ai sistemelor de distribuţie de energie electrică şi gaze naturale vor transmite către Direcţia eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei consumul operatorilor economici, respectiv autorităţilor şi instituţiilor publice, aflate în conturul de consum energetic al operatorilor de reţele de electricitate şi/sau gaze naturale.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

Obligaţiile operatorilor economici

Art. 9. -

(1) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligaţia:

a) să efectueze o dată la 4 ani un audit energetic pe întregul contur de consum energetic; auditul este elaborat de auditorul energetic şi stă la baza stabilirii şi aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice;29/07/2016 - litera a fost modificată prin Lege 160/201630/09/2022 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

b) să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice care includ măsuri pe termen scurt, mediu şi lung;

c) să numească un manager energetic, atestat de Ministerul Energiei sau Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, în termenul valabilităţii atestatului, conform legislaţiei în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică atestată de Direcţia eficienţă energetică, care are statut de persoană fizică autorizată, sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice, atestată în condiţiile legii.02/11/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(2) În cazul operatorilor economici care deţin subunităţi consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum şi alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin funcţionalitate sau reţele energetice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunităţi este considerată din punctul de vedere al obligaţiilor ce îi revin ca unitate independentă. Acestor unităţi independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).

(3) Programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice prevăzute la alin. (1) lit. b):02/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020

a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Ministerul Energiei , la propunerea Direcţiei eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei;A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 184/2020.29/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

b) se transmit anual Direcţiei eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate.29/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(4) Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 tep pe an completează şi transmit Direcţiei eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei , până la 30 iunie a fiecărui an, declaraţia de consum total anual de energie şi chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie.02/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(5) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu excepţia IMM-urilor, sunt obligaţi să întocmească la fiecare 4 ani un audit energetic pe întreg conturul de consum energetic; auditul este realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Ministerul Energiei sau Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), după caz, şi stă la baza stabilirii şi aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice.30/09/2022 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

(6) Auditul energetic realizat pe întregul contur de consum energetic al unui operator economic, la termenul prevăzut la alin. (1) lit. a), include bilanţurile energetice realizate pe toate contururile de consum energetic ale operatorului economic şi respectă criteriile minime pentru auditurile energetice, inclusiv pentru cele desfăşurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei potrivit anexei nr. 4.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/201630/09/2022 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

(7) Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mică de 1.000 tep pe an completează şi transmit Direcţiei eficienţă energetică, până la data de 30 iunie a fiecărui an, declaraţia de consum total anual de energie.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/201602/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020

(8) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1), (2) şi (5) care nu au realizat audituri energetice până la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligaţi să le realizeze până la 5 decembrie 2015.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/2016

(9) Operatorii economici care au realizat audituri energetice după data de 1 ianuarie 2013 realizează următorul audit energetic, în condiţiile legii, în termen de 4 ani de la data realizării acestor audituri.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/2016

(10) Auditul energetic realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră ca fiind echivalent cu un audit energetic care îndeplineşte cerinţele prevăzute în anexa nr. 4.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/2016

(11) În vederea asigurării calităţii auditurilor energetice pentru clienţii finali, Direcţia eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei emite criteriile minime pentru auditurile energetice în baza cerinţelor prevăzute în anexa nr. 4, precum şi un regulament privind atestarea managerilor energetici şi a persoanelor juridice prestatoare de servicii energetice, precum şi autorizarea auditorilor energetici, cu excepţia auditorilor energetici pentru clădiri, aprobate prin ordin al ministrului energiei.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/201602/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(12) Accesul pe piaţă al participanţilor care oferă servicii energetice se bazează pe criterii concurenţiale, transparente şi nediscriminatorii.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/2016

(13) Direcţia eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei încurajează programele de formare pentru calificarea auditorilor energetici, vizând asigurarea unui număr suficient de experţi disponibili.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/201602/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(14) Auditurile energetice nu cuprind clauze care să împiedice transferul rezultatelor auditului către orice furnizor calificat/acreditat de servicii energetice, cu condiţia să nu existe obiecţii din partea clientului.29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/2016

(15) Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, dezvoltă programe pentru a încuraja IMM-urile să se supună auditurilor energetice, precum şi pentru punerea ulterioară în aplicare a recomandărilor acestor audituri.29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/202018/12/2023 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 119/2023

(16) Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, poate să instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv în cazul în care au încheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile unui audit energetic şi ale punerii în aplicare a recomandărilor rentabile formulate în urma auditurilor energetice, în cazul în care măsurile propuse sunt puse în aplicare, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/202018/12/2023 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 119/2023

(17) Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, promovează materiale informative referitoare la sistemele de gestionare a energiei, în vederea îmbunătăţirii activităţii IMM-urilor.29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/202018/12/2023 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 119/2023

(18) Auditurile energetice care rezultă din acordurile voluntare prevăzute la alin. (16) se consideră că îndeplinesc cerinţele prevăzute în anexa nr. 4.29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

(19) Operatorii economici care nu sunt IMM-uri în înţelesul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, şi care pun în aplicare:29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

a) un sistem de management al energiei certificat de către un organism de certificare acreditat de un organism de acreditare conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93, în conformitate cu standardul de referinţă SR EN ISO 50001:2011, sunt exceptaţi de la elaborarea unui audit energetic o dată la 4 ani dacă fac dovada că certificarea sistemului de management s-a făcut având la bază un audit energetic elaborat în condiţiile prezentei legi;

b) un sistem de management al mediului certificat de către un organism de certificare acreditat de un organism de acreditare conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008, în conformitate cu standardul de referinţă SR EN ISO 14001:2005, sunt exceptaţi de la elaborarea unui audit energetic o dată la 4 ani dacă fac dovada că certificarea sistemului de management s-a făcut având la bază un audit energetic elaborat în condiţiile prezentei legi.

(20) Autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 5.000 de locuitori au obligaţia să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în care includ măsuri pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (14) lit. a) şi b).29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

(21) Autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori au obligaţia:29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

a) să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în care includ măsuri pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (14) lit. a) şi b);

b) să numească un manager energetic, atestat conform legislaţiei în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică autorizată, atestată în condiţiile legii, sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condiţiile legii.

(22) Programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice prevăzute la alin. (20) şi alin. (21) lit. a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Direcţia eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei şi se transmit acestuia până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate, cu excepţia celor transmise până în anul 2020 inclusiv, care se elaborează în forma aprobată de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi sunt urmate de raportări anuale cu privire la măsurile implementate şi reducerile de consumuri finale de energie obţinute în anul precedent.29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.02/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

CAPITOLUL VContorizare, facturare, costuri de acces

Contorizarea

Art. 10. - Contorizarea, subcontorizarea şi repartizarea costurilor pentru energia termică şi gaze naturale 30/09/2022 - Art. 10. - a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

(1) În măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar şi proporţional în raport cu economiile de energie potenţiale, consumatorii finali de gaze naturale, încălzire centralizată, răcire centralizată şi apă caldă menajeră sunt dotaţi cu contoare individuale la preţuri competitive, la care vor avea acces digitalizat, care reflectă exact consumul real de energie al consumatorilor finali şi care furnizează informaţii despre nivelul şi profilul de consum, despre timpul efectiv de utilizare.

(2) Astfel de contoare individuale la preţuri competitive se pun totdeauna la dispoziţie în cazul în care:

a) se înlocuieşte un contor existent, cu excepţia situaţiei în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil în raport cu economiile potenţiale estimate pe termen lung;

b) se face o nouă conexiune într-o clădire nouă sau atunci când o clădire este supusă unor renovări majore, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 372/2005, republicată;

c) se solicită acest lucru de către utilizatorii finali operatorilor de distribuţie de gaze naturale.

(3) În cazul şi în măsura în care operatorii de distribuţie implementează sisteme de contorizare inteligentă şi introduc contoare inteligente de gaze naturale în conformitate cu Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, acestea îndeplinesc următoarele condiţii:29/07/2016 - alineatul a fost modificat anterior prin Lege 160/2016

a) sistemele de măsurare inteligentă furnizează consumatorilor finali informaţii privind perioada de utilizare reală, iar obiectivele privind eficienţa energetică şi beneficiile pentru consumatorii finali sunt luate în considerare pe deplin în momentul stabilirii funcţionalităţilor minime ale contoarelor şi a obligaţiilor impuse participanţilor la piaţă;

b) sistemele de măsurare inteligentă asigură securitatea contoarelor inteligente şi comunicarea datelor, precum şi dreptul la viaţă privată al consumatorilor finali, în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor şi a vieţii private, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) În cazul în care încălzirea, răcirea sau apa caldă menajeră pentru o clădire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau de la o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau de la un sistem de răcire centralizat, este obligatorie montarea contoarelor de energie termică în punctele de delimitare/separare a instalaţiilor din punctul de vedere al proprietăţii sau al dreptului de administrare.

(5) În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice, în sistem de distribuţie orizontală, este obligatorie montarea sistemelor de măsurare a consumurilor până la 31 decembrie 2024 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă de consum la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit. Pentru condominiile cu distribuţie verticală a agentului termic în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor, este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, denumite în continuare repartitoare de costuri; în cazul repartitoarelor de costuri pentru încălzire, acestea se montează pe toate corpurile de încălzire din fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit.16/07/2021 - alineatul a fost modificat anterior prin Lege 196/202101/01/2022 - alineatul a fost modificat anterior prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020 aprobat(ă) prin Lege 314/2021 la data 01/01/202230/09/2022 - Derogare prin Lege 121/2014.13/01/2023 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022 aprobat(ă) prin Lege 24/2023 la data 13/01/202306/01/2024 - alineatul a fost modificat prin Lege 428/2023

(6) În aplicarea prevederilor alin. (5), criteriile generale, metodologia şi/sau procedurile pentru a determina lipsa de fezabilitate tehnică şi nerentabilitatea sunt aprobate prin hotărâre a consiliului local, la propunerea compartimentelor energetice înfiinţate în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările şi completările ulterioare.A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin (5), în cazul în care asociaţiile de proprietari demonstrează că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (6), pot fi avute în vedere metode alternative rentabile pentru măsurarea consumului de energie termică.

(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în imobilele noi de tip condominiu şi în părţile rezidenţiale ale clădirilor mixte noi, care sunt dotate cu o sursă centrală de încălzire la nivel de condominiu sau clădire mixtă, după caz, pentru apa caldă menajeră sau sunt aprovizionate de la reţele de termoficare, sunt prevăzute contoare individuale pentru apa caldă menajeră.

(9) În cazul în care imobilele de tip condominiu sau clădirile mixte sunt alimentate de la reţele de termoficare sau de răcire centralizată sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru astfel de clădiri, ANRE, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, adoptă norme şi reglementări transparente, disponibile publicului, privind repartizarea costurilor pentru consumul de încălzire, de răcire şi de apă caldă menajeră în aceste clădiri, pentru a asigura transparenţa şi acurateţea contabilizării consumului individual. După caz, astfel de norme includ orientări privind modalitatea de repartizare a costurilor pentru energie utilizată după cum urmează:02/11/2020 - alineatul a fost modificat anterior prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

a) apă caldă menajeră;

b) încălzirea spaţiilor comune;

c) în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.

(10) În sensul dispoziţiilor alin. (4) - (9), contoarele şi repartitoarele de costuri pentru energia termică instalate sunt dispozitive care pot fi citite de la distanţă. Condiţiile de fezabilitate tehnică şi de rentabilitate prevăzute la alin. (5) se aplică în continuare.

Informaţii privind facturarea

Art. 11. - Informaţii privind facturarea gazelor naturale 30/09/2022 - Art. 11. - a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

(1) În cazul în care consumatorii finali nu dispun de contoare inteligente, menţionate în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, furnizorii de gaze naturale se asigură că informaţiile privind facturarea gazelor naturale sunt fiabile, exacte şi au la bază consumul real, în conformitate cu anexa nr. 5 pct. 1.1, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi justificat din punct de vedere economic. În acest scop:

a) operatorii de distribuţie asigură un interval de citire a contoarelor de cel mult 6 luni, în vederea emiterii facturii pentru consumatorii finali;29/07/2016 - litera a fost modificată anterior prin Lege 160/2016

b) operatorii de distribuţie/furnizorii convin prin contract un interval de emitere a facturilor în conformitate cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr 29/2016, cu modificările şi completările ulterioare.29/07/2016 - litera a fost modificată anterior prin Lege 160/2016

(2) În cazul în care, conform prevederilor contractuale, citirea contoarelor se realizează la intervale mai mari decât intervalul de facturare, consumul de gaze naturale facturat între citiri se determină pe baza indexului transmis furnizorului de către clientul final prin autocitire, cu periodicitatea prevăzută în contract. Dacă clientul final nu transmite indexul în termenul convenit, furnizorul stabileşte consumul de gaze naturale facturat pe baza unui consum de gaze naturale estimat, de preferinţă stabilit de comun acord cu clientul final şi precizat în contract.29/07/2016 - alineatul a fost modificat anterior prin Lege 160/2016

(3) Clienţilor finali care au fost integraţi în sisteme de măsurare inteligente care permit stocarea şi furnizarea de informaţii exacte privind datele de consum real utilizate la facturare li se asigură de către operatorii de distribuţie/furnizori posibilitatea de a verifica corectitudinea facturilor, prin accesarea cu uşurinţă a următoarelor tipuri de informaţii suplimentare privind consumurile anterioare de gaze naturale:29/07/2016 - alineatul a fost modificat anterior prin Lege 160/2016

a) date cumulative utilizate la emiterea facturilor pentru cel puţin ultimii 3 ani sau pentru perioada scursă de la începutul contractului de furnizare/transport/distribuţie sau de la data montării contoarelor inteligente, dacă acestea din urmă sunt mai mici de 3 ani; şi

b) date detaliate în funcţie de perioada de utilizare pentru fiecare zi, săptămână, lună şi an. Aceste date se pun la dispoziţia consumatorului final conform prevederilor contractuale prin intermediul internetului sau al interfeţei destinate contoarelor, pentru perioada de cel puţin 24 de luni anterioare sau pentru perioada scursă de la începutul contractului de furnizare sau de la data montării contoarelor inteligente, dacă acestea din urmă sunt mai mici de 24 de luni.

(4) Indiferent dacă au sau nu instalate contoare inteligente, clienţilor finali li se asigură:

a) informaţii privind conţinutul facturilor de gaze naturale, la solicitarea acestora;

b) informaţii privind consumurile de gaze naturale realizate anterior care să fie puse la dispoziţia unui furnizor de servicii energetice desemnat de către clientul final, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile, pe baza şi în acord cu solicitarea scrisă primită de la consumatorul final.

(5) Indiferent dacă au fost instalate sau nu contoare inteligente, furnizorii de energie au obligaţia:

a) în baza acordului scris al clientului final, să pună la dispoziţia unui furnizor de servicii energetice desemnat de către clientul final informaţii privind consumurile anterioare facturate, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile;

b) să pună la dispoziţia clientului final mai multe opţiuni privind modul de transmitere a facturilor şi a informaţiilor privind facturarea, printre care şi transmiterea pe cale electronică; de asemenea, la cererea clienţilor finali, acestora li se asigură o explicaţie clară şi uşor de înţeles a modului de stabilire a sumelor de plată cuprinse în factură, în special în cazul în care facturile nu sunt bazate pe consumul real determinat prin citirea contorului; în factura emisă clientului final se va specifica modul de determinare a consumului facturat prin citire periodică contor, autocitire sau estimare consum;

c) să pună la dispoziţie datele privind consumul de gaze naturale şi preţurile aferente perioadei de consum la care se referă datele incluse în facturi, în conformitate cu anexa nr. 5;

d) să pună la dispoziţie, cel puţin o dată pe an, într-o factură sau într-o anexă a acesteia, următoarele date:

(i) comparaţii între consumul actual de energie al consumatorului final şi consumul din anul anterior, preferabil sub formă grafică;

(ii) datele de contact (adresele de site-uri de internet) ale unor instituţii cu atribuţii în domeniul energiei, de unde consumatorii pot obţine informaţii privind măsurile disponibile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali şi specificaţii tehnice obiective privind echipamentele energetice;

(iii) adresa de site în care se găsesc, într-o formă clară şi uşor de înţeles, consumurile de gaze naturale ale clienţilor finali etalon, pe categorii de consum, în cazul în care astfel de site-uri există;

e) să nu perceapă plăţi suplimentare pentru informaţiile solicitate de clienţii finali legate de facturile de energie;

f) să transmită, la cererea clienţilor finali, informaţiile privind costul actual şi cel estimat al energiei electrice, în timp util şi într-un format uşor de înţeles, care să le permită acestora să compare diferite oferte pentru condiţii identice/similare.

Costurile de acces la informaţiile privind contorizarea şi facturarea

Art. 12. - Costurile de acces la informaţiile privind contorizarea şi facturarea gazelor naturale 30/09/2022 - Art. 12. - a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

Clienţii finali primesc, în mod gratuit, toate facturile şi toate informaţiile privind facturarea pentru consumul de gaze naturale şi au un acces adecvat şi gratuit la datele privind propriul consum.04/08/2014 - Derogare prin Lege 121/2014.

Art. 12¹. - Costurile de acces la informaţiile privind contorizarea, facturarea şi consumul pentru energie termică, răcire şi apă caldă menajeră 30/09/2022 - Art. 12^1 . - a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(1) Clienţii finali primesc în mod gratuit toate facturile şi toate informaţiile privind facturarea consumului de energie, precum şi datele privind propriul consum.30/09/2022 - Derogare prin Lege 121/2014.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), repartizarea costurilor aferente informaţiilor privind facturarea pentru consumul individual de încălzire, răcire şi apă caldă menajeră în clădirile cu mai multe apartamente şi clădirile mixte, în conformitate cu prevederile art. 10, se efectuează de către administratorii condominiilor fără a genera profit.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (6) şi (9), costurile care rezultă din atribuirea acestei sarcini unei terţe părţi, precum un furnizor de servicii sau furnizorul de energie, şi care acoperă contorizarea, alocarea şi contabilizarea consumului individual real în astfel de clădiri, sunt suportate de către utilizatorii finali.

Programul de informare şi de conştientizare a clienţilor finali

Art. 13. -

(1) Direcţia eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei coordonează elaborarea programelor de informare şi de motivare a consumatorilor de energie, inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia.02/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(2) Programele prevăzute la alin. (1) cuprind, în principal, următoarele măsuri:

a) o serie de instrumente şi politici de promovare a schimbării comportamentale, care pot include:

(i) stimulente financiare;

(ii) acces la finanţare, împrumuturi nerambursabile sau subvenţii;

(iii) furnizarea de informaţii;

(iv) proiecte exemplare;

(v) activităţi la locul de muncă;

b) căi şi mijloace de implicare a consumatorilor şi a organizaţiilor de consumatori în timpul posibilei instalări a contoarelor inteligente prin comunicarea următoarelor elemente:

(i) schimbările eficiente din punct de vedere energetic şi uşor de realizat cu privire la utilizarea energiei;

(ii) informaţii cu privire la măsurile de eficienţă energetică.

CAPITOLUL VIEficienţa în alimentare cu energie

Promovarea eficienţei energetice în ceea ce priveşte serviciile de încălzire şi răcire

Art. 14. -

(1) Până la 31 decembrie 2015, autoritatea administraţiei publice centrale, pe baza evaluărilor întocmite la nivel local de autorităţile administraţiei publice locale, întocmeşte şi transmite Comisiei Europene o evaluare cuprinzătoare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul naţional, care să conţină informaţiile prevăzute în anexa nr. 6.

(1¹) Evaluarea prevăzută la alin. (1) va ţine pe deplin seama de analiza potenţialului naţional de cogenerare de înaltă eficienţă realizat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările şi completările ulterioare.29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

(1²) Actualizarea evaluării cuprinzătoare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul naţional va conţine informaţiile prevăzute în Anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2019/826 al Comisiei din 4 martie 2019 de modificare a anexelor VIII şi IX la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind conţinutul evaluărilor cuprinzătoare ale potenţialului de încălzire şi răcire eficientă.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi centrale adoptă politici care promovează, la nivel local şi regional, dezvoltarea şi utilizarea integrată a sistemelor eficiente de încălzire şi răcire, în special a celor care folosesc cogenerarea de înaltă eficienţă, atât pentru procese de încălzire, cât şi pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, având în vedere potenţialul de dezvoltare al unor pieţe locale şi regionale ale energiei termice.

(3) Pentru realizarea evaluării prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale efectuează, sub coordonarea autorităţii administraţiei publice centrale, o analiză costuri-beneficii la nivelul întregului teritoriu naţional, pe baza condiţiilor climatice, a fezabilităţii economice şi a nivelului de dotare tehnică, în conformitate cu anexa nr. 7. Analiza costuri-beneficii trebuie să faciliteze identificarea soluţiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor şi al resurselor, în vederea satisfacerii cerinţelor de încălzire şi răcire şi poate face parte dintr-o evaluare de mediu, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare.

(3¹) Actualizarea analizei costuri-beneficii care stă la baza evaluării cuprinzătoare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul naţional prevăzută la alin. (1²) se va realiza pe baza principiilor prevăzute în anexa nr. 7.30/09/2022 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(4) În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) sau (1²) şi analiza prevăzută la alin. (3) sau (3¹) identifică un potenţial pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă atât pentru procese de încălzire, cât şi pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, ale căror beneficii depăşesc costurile, autorităţile competente iau măsurile adecvate în vederea dezvoltării unei infrastructuri de termoficare şi răcire centralizată eficientă şi/sau în vederea favorizării dezvoltării cogenerării de înaltă eficienţă pentru procese de încălzire şi pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali şi a utilizării sistemelor de încălzire şi răcire cu căldură reziduală şi surse regenerabile de energie, în conformitate cu alin. (1), (6) şi (10).30/09/2022 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

(5) În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) şi analiza prevăzută la alin. (3) nu identifică un potenţial ale cărui beneficii să depăşească costurile, inclusiv costurile administrative de realizare a analizei costuri-beneficii menţionate la alin. (6), se scutesc instalaţiile de la aplicarea cerinţelor prevăzute la alin. (6).

(6) Operatorii economici realizează o analiză costuri-beneficii în conformitate cu anexa nr. 7 partea a 2-a atunci când:

a) se planifică o nouă instalaţie termoelectrică cu o putere termică totală mai mare de 20 MW_t, în vederea evaluării costurilor şi beneficiilor legate de exploatarea instalaţiei ca instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă;

b) se reabilitează substanţial o instalaţie termoelectrică existentă cu o putere termică totală mai mare de 20 MW_t, în vederea evaluării costurilor şi beneficiilor conversiei acesteia într-o instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă;

c) se planifică sau se reabilitează substanţial o instalaţie industrială cu o putere termică totală mai mare de 20 MW_t care produce căldură reziduală la un nivel de temperatură utilă, în vederea evaluării costului şi beneficiilor de utilizare a căldurii reziduale pentru a acoperi o cerere justificată din punct de vedere economic, inclusiv prin cogenerare, şi de conectare a respectivei instalaţii la o reţea de termoficare şi răcire centralizată;

d) se planifică fie o nouă reţea de termoficare şi răcire centralizată, fie o nouă instalaţie de producere a energiei cu o putere termică totală mai mare de 20 MW_t în cadrul unei reţele existente de termoficare sau răcire centralizată, fie reabilitarea substanţială a unei astfel de instalaţii existente, în vederea evaluării costurilor şi beneficiilor utilizării căldurii reziduale din instalaţiile industriale din apropiere.

(7) Montarea echipamentelor de captare a dioxidului de carbon produs de o instalaţie de ardere în vederea stocării sale geologice, astfel cum este prevăzut în Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, nu este considerată reabilitare în sensul alin. (6) lit. b) -d).

(8) Autorităţile competente pot solicita efectuarea analizei costuri-beneficii menţionate la alin. (6) lit. c) şi d) în colaborare cu societăţile responsabile de operarea reţelelor de termoficare şi răcire centralizată.

(9) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul:

a) centralelor nucleare;

b) instalaţiilor care trebuie amplasate în apropierea unui sit de stocare geologică autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE.

(10) ANRE adoptă criterii de autorizare, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sau criterii echivalente pentru acordarea autorizaţiei, după 31 decembrie 2015, pentru:29/07/2016 - Derogare prin Lege 121/2014.

a) a lua în considerare rezultatele evaluării cuprinzătoare prevăzute la alin. (1);

b) a asigura îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (6), (7) şi (9);

c) a lua în considerare rezultatele analizei costuri-beneficii prevăzute la alin. (6).

(10¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (10), în cazul instalaţiilor care nu intră în sfera de autorizare a ANRE stabilită prin Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, criteriile de autorizare sau criteriile echivalente pentru acordarea autorizaţiei prevăzute la alin. (10) se stabilesc de către autorităţile competente pentru reglementarea acestor tipuri de instalaţii sau pentru reglementarea serviciilor prestate prin intermediul acestora.29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.

(11) Pot fi scutite anumite instalaţii individuale, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (10), de la aplicarea cerinţei de implementare a opţiunilor ale căror beneficii depăşesc costurile, dacă există motive imperative juridice, de proprietate sau financiare pentru acest lucru. În aceste situaţii, se înaintează Comisiei Europene o notificare motivată a deciziei sale, în termen de 3 luni de la data luării respectivei decizii.

Producerea, transportul şi distribuţia energiei

Art. 15. - Producerea, transportul şi distribuţia energiei 30/09/2022 - Art. 15. - a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

(1) ANRE elaborează reglementări prin care operatorii de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie de energie electrică şi gaze naturale sunt obligaţi să pună la dispoziţia utilizatorilor de reţea servicii de flexibilitate, de consum dispecerizabil, de stocare şi de livrare energie în reţea, în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pe măsura dezvoltării reţelelor inteligente, care să le permită acestora creşterea eficienţei energetice, stocarea şi/sau livrarea de energie, crearea unor pieţe locale de energie şi a unor comunităţi energetice, în funcţie de costurile şi beneficiile acestora.

(2) Reglementările privind reţelele electrice de transport şi distribuţie a energiei electrice, precum şi metodologiile de stabilire a tarifelor de reţea aprobate de ANRE îndeplinesc criteriile din anexa nr. 8, luându-se în considerare orientările şi codurile de reţea elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piaţa internă de energie electrică.

(3) Începând cu 1 ianuarie 2021 se revizuiesc de către operatori şi se transmit la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, o dată la 2 ani, raportul de evaluare a potenţialului de creştere a eficienţei energetice a reţelelor de energie electrică şi gaze naturale şi programul de măsuri şi investiţii anuale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a reţelelor.29/07/2016 - alineatul a fost introdus prin Lege 160/2016.02/11/2020 - alineatul a fost modificat anterior prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020

(4) ANRE poate stabili sisteme şi structuri tarifare cu scop social pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi a gazelor naturale furnizate în reţea, cu condiţia ca orice efecte perturbatoare pentru sistemul de transport şi distribuţie să fie minime şi proporţionale în raport cu obiectivul social.

(5) ANRE analizează metodologiile de stabilire a tarifelor de transport şi distribuţie şi, dacă este cazul, ia măsuri de eliminare a acelor prevederi care ar putea împiedica îmbunătăţirea eficienţei globale, inclusiv a eficienţei energetice la nivelul producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării de energie electrică şi gaze naturale sau a acelor stimulente care ar putea împiedica participarea consumului dispecerizabil, direct sau prin agregatori, la piaţa de echilibrare sau la piaţa serviciilor de sistem.

(6) ANRE include în metodologiile de stabilire a tarifelor de transport şi distribuţie reguli prin care operatorii de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie de energie electrică şi gaze naturale sunt stimulaţi să îmbunătăţească eficienţa energetică a reţelelor atât din punctul de vedere al planificării dezvoltării acestora, cât şi ca operare, şi că tarifele permit furnizorilor de energie electrică şi gaze naturale să îmbunătăţească participarea clienţilor finali la eficienţa sistemului, inclusiv prin consumul dispecerizabil, conform Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie respectă cerinţele prevăzute în anexa nr. 9.

(8) Producătorii care deţin unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă de mică putere sau unităţi de microcogenerare au dreptul la aplicarea unor proceduri simplificate de racordare la reţeaua de energie electrică.

(9) Operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie sunt obligaţi să elaboreze şi să aplice proceduri simplificate în conformitate cu reglementările ANRE de tip «instalează şi informează», prin care să faciliteze racordarea la reţea de unităţi de microcogenerare, conform legislaţiei în vigoare.

(10) În cazul în care este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic pentru unităţile de cogenerare de înaltă eficienţă şi sub rezerva asigurării fiabilităţii şi siguranţei reţelei, ANRE stabileşte reguli care să permită producătorilor de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă să ofere servicii de echilibrare şi alte servicii operaţionale operatorului de transport şi de sistem şi operatorilor de distribuţie. Operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie achiziţionează aceste servicii în regim concurenţial, transparent, nediscriminatoriu şi uşor de verificat.

(11) ANRE aprobă reguli de participare a clienţilor finali la piaţa angro şi cu amănuntul de energie electrică, similare cu cele aferente furnizorilor de energie electrică.

(12) ANRE stabileşte, în reglementările tehnice şi comerciale, reguli prin care operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie achiziţionează în mod nediscriminatoriu servicii de sistem şi servicii de echilibrare de la clienţii finali, inclusiv prin agregatorii energetici, în funcţie de capacitatea tehnică a clienţilor respectivi, cu menţinerea siguranţei în funcţionare a reţelelor electrice.

CAPITOLUL VIIDisponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare şi certificare

Informare şi formare profesională

Art. 16. -

(1) Direcţia eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei monitorizează modul în care informaţiile privind mecanismele de eficienţă energetică, financiare şi juridice sunt transparente şi diseminate pe scară largă şi în mod activ tuturor actorilor relevanţi de pe piaţă.02/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(2) Direcţia eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei asigură informarea instituţiilor financiar-bancare, în vederea stimulării finanţării programelor de eficienţă energetică.02/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(3) Operatorii pieţei furnizează informaţii adecvate, specifice şi de consiliere privind eficienţa energetică consumatorilor finali.

(4) Autorităţile competente, cu participarea părţilor interesate, inclusiv a autorităţilor locale şi regionale, promovează iniţiative de informare, de sensibilizare şi de formare adecvate pentru a informa cetăţenii cu privire la avantajele şi la aspectele practice ale adoptării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

CAPITOLUL VIIIServicii energetice

Servicii energetice

Art. 17. -

(1) Ministerul Energiei, în colaborare cu celelalte autorităţi competente, promovează dezvoltarea pieţei serviciilor energetice şi reglementează accesul la aceasta prin:29/07/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/201602/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

a) diseminarea de informaţii clare şi uşor accesibile privind:

(i) contractele disponibile de servicii energetice şi clauzele care trebuie incluse în aceste contracte, conform anexei nr. 10, pentru a se garanta economiile de energie şi drepturile consumatorilor finali;29/07/2016 - subpunctul a fost modificat anterior prin Lege 160/2016

(ii) instrumentele financiare, stimulentele, granturile, facilitarea împrumuturilor de la instituţiile financiar- bancare, după caz, menite să susţină proiectele de eficienţă energetică şi activitatea societăţilor de servicii energetice de tip ESCO;

b) încurajarea utilizării sistemului de etichetare de calitate, inclusiv de către asociaţii profesionale;

c) punerea la dispoziţia publicului prin publicarea pe pagina proprie de internet şi actualizarea permanentă a listei cu furnizorii disponibili de servicii energetice care sunt calificaţi şi/sau certificaţi şi a calificărilor şi/sau a certificărilor acestora sau utilizarea unei interfeţe cu ajutorul căreia furnizorii de servicii energetice să poată furniza informaţii;

d) sprijinirea sectorului public în ceea ce priveşte solicitarea de oferte de servicii energetice, prin furnizarea de informaţii privind cele mai bune practici pentru contractele de performanţă energetică;

e) realizarea analizei calitative, împreună cu autorităţile competente, privind evoluţiile actuale şi viitoare ale pieţei serviciilor energetice, conform obiectivelor prevăzute în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice şi continuităţii obiectivelor Planului naţional de acţiune pentru eficienţă energetică.

(2) Direcţia eficienţă energetică din cadrul Ministerului Energiei şi autorităţile competente sprijină funcţionarea adecvată a pieţei de servicii energetice, după caz, prin:02/11/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202029/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

a) identificarea şi publicarea punctului/punctelor de contact de unde consumatorii finali pot obţine informaţiile menţionate la alin. (1);

b) adoptarea de măsuri vizând eliminarea barierelor legislative care împiedică încheierea de contracte de performanţă energetică şi adoptarea altor modele de servicii de eficienţă energetică în vederea identificării şi/sau punerii în aplicare a măsurilor destinate economisirii de energie;

c) soluţionarea extrajudiciară a litigiilor privind probleme din domeniul eficienţei energetice, gestionate de Ministerul Energiei conform prevederilor art. 3 alin. (2).29/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020

(3) Este interzisă orice activitate a distribuitorilor şi furnizorilor de energie care ar putea împiedica cererea şi furnizarea de servicii energetice ori alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice sau care ar putea împiedica dezvoltarea pieţelor pentru astfel de servicii ori măsuri, inclusiv blocarea pieţelor pentru concurenţi sau abuzul de poziţie dominantă.

CAPITOLUL IXSancţiuni

Sancţiuni

Art. 18. -

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:05/08/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/2016

a) nerespectarea de către instituţiile publice a prevederilor art. 6 alin. (9) privind realizarea şi afişarea inventarului clădirilor încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior;

b) netransmiterea rapoartelor prevăzute la art. 8 alin. (8) de către instituţiile implicate în implementarea prezentei legi referitoare la aplicarea prevederilor art. 6 alin. (1);

c) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a);

d) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b);

e) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c);

f) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (3) lit. b);

g) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (4);

h) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (5);

i) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (7);

j) Abrogat(ă)02/11/2020 - litera a fost abrogată prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020.

k) nerespectarea de către operatorii de distribuţie a prevederilor art. 10 alin. (3);

l) Abrogat(ă)30/09/2022 - litera a fost abrogată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

m) Abrogat(ă)30/09/2022 - litera a fost abrogată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

n) Abrogat(ă)30/09/2022 - litera a fost abrogată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

o) nerespectarea de către operatorii de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie de energie electrică şi gaze naturale a prevederilor art. 15 alin. (3);30/10/2022 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

p) Abrogat(ă)30/09/2022 - litera a fost abrogată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

q) nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie a energiei electrice a prevederilor art. 15 alin. (7);30/10/2022 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

r) nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie a energiei electrice a cerinţelor prevăzute la art. 15 alin. (9) şi (10);30/10/2022 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

s) nerespectarea de către operatorii licenţiaţi de energie electrică şi de gaze naturale a cerinţelor prevăzute la art. 8¹;02/12/2020 - litera a fost introdusă prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020.

t) nerespectarea de către autorităţile administraţiei publice locale a prevederilor art. 9 alin. (20) şi (21).02/12/2020 - litera a fost introdusă prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:05/08/2016 - alineatul a fost modificat prin Lege 160/2016

a) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei;02/12/2020 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020

b) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi i), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;

c) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, calculată proporţional cu mărimea consumului, astfel:

P = 0,9 x C + 10.000 lei, unde:

P = valoarea penalităţii în lei;

C = consumul anual de combustibil în tone echivalent petrol/an;

d) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei;

e) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. e), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

f) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. f), cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei;

g) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. g) şi h), cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;

h) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. k) şi r), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;30/10/2022 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

i) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. o) şi q), cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.

j) contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. s), cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei;02/12/2020 - litera a fost introdusă prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020.

k) contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. t), cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei.02/12/2020 - litera a fost introdusă prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. k), o), q) şi r) se realizează de către personalul împuternicit din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.02/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/202030/10/2022 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

(3¹) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), s) şi t) se realizează de către personalul împuternicit de Ministerul Energiei.A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 184/2020.02/12/2020 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020.29/12/2020 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 212/2020A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 184/2020.01/01/2022 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020 aprobat(ă) prin Lege 314/2021 la data 01/01/2022

(4) Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL XDispoziţii finale

Art. 19. -

(1) Abrogat(ă)A se vedea şi Hotărâre 203/2019.30/09/2022 - alineatul a fost abrogat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

(2) Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, Departamentul pentru Energie şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pot emite instrucţiuni, pentru domeniile specifice, care se aprobă prin ordine ale miniştrilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Prevederile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă.

(4) Abrogat(ă)02/11/2020 - alineatul a fost abrogat prin Ordonanţă de urgenţă 184/2020.

(5) Abrogat(ă)30/09/2022 - alineatul a fost abrogat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

Art. 20. -

(1) Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezenta lege.30/09/2022 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, cu modificările ulterioare.

*

Prezenta lege transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

	PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA	PREŞEDINTELE SENATULUI CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 18 iulie 2014.

Nr. 121.

ANEXA Nr. 1

CERINŢELE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ
pentru achiziţionarea de produse, servicii şi clădiri de către administraţia centrală

În măsura în care acest lucru respectă raportul costuri-eficacitate, fezabilitatea economică, o mai mare durabilitate, adecvarea tehnică, precum şi concurenţa suficientă, administraţiile centrale care achiziţionează produse, servicii sau clădiri:

a) în cazul în care un produs este reglementat de un act delegat adoptat în temeiul Directivei 2010/30/UE sau de o directivă corespunzătoare de punere în aplicare a Comisiei Europene, achiziţionează numai produsele care respectă criteriul de apartenenţă la cea mai înaltă clasă de eficienţă energetică posibilă din perspectiva necesităţii de a asigura o concurenţă suficientă;

b) în cazul în care un produs nereglementat în conformitate cu lit. a) este reglementat de o măsură de punere în aplicare în temeiul Directivei 2009/125/CE adoptate după intrarea în vigoare a Directivei 2012/27/CE, achiziţionează numai produse care respectă valorile de referinţă privind eficienţa energetică specificate în respectiva măsură de punere în aplicare;

c) achiziţionează numai produsele reprezentând echipamente de birou reglementate de Decizia 2006/1005/CE a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou care respectă cerinţele privind eficienţa energetică şi care să fie la fel de stricte precum cele enumerate în anexa C la acordul ataşat la decizia în cauză;

d) achiziţionează numai pneurile care îndeplinesc criteriul de apartenenţă la clasa cea mai ridicată de eficienţă a consumului de combustibil, în conformitate cu definiţia din Regulamentul (CE) nr. 1.222/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce priveşte eficienţa consumului de combustibil şi alţi parametrii esenţiali. Această cerinţă nu împiedică organismele publice să achiziţioneze pneuri cu cea mai ridicată clasă de aderenţă sau clasă de zgomot exterior de rulare justificată prin motive de siguranţă şi de sănătate publică;

e) solicită, în cadrul licitaţiilor pentru contracte de servicii, ca furnizorii de servicii să utilizeze, în cadrul furnizării serviciilor în cauză, doar produse care îndeplinesc cerinţele menţionate la lit. a)-d) în momentul furnizării serviciilor respective. Această cerinţă se aplică doar produselor noi, achiziţionate de furnizorii de servicii parţial sau integral în scopul furnizării serviciului în cauză;

f) achiziţionează sau încheie noi acorduri de închiriere doar a clădirilor care îndeplinesc cel puţin cerinţele minime privind performanţa energetică, menţionate la art. 6 alin. (1) din lege, cu excepţia cazului în care scopul achiziţionării este:

(i) renovarea aprofundată sau demolarea;

(ii) în cazul organismelor publice, să revândă clădirea fără a o utiliza în scopurile proprii ale organismului public; sau

(iii) conservarea acesteia ca o clădire protejată oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorilor arhitecturale ori istorice.

Gradul de respectare a acestor cerinţe se verifică pe baza certificatelor de performanţă energetică menţionate la art. 11 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor.

ANEXA Nr. 2

CONŢINUTUL ENERGETIC
al combustibililor selectaţi pentru utilizare finală

Tabel de conversie

	Produs energetic	kJ (PCI)	kgep (PCI)	kWh (PCI)
	1 kg cocs	28500	0,676	7,917
	1 kg antracit	17200-30700	0,411-0,733	4,778-8,528
	1 kg brichete lignit	20000	0,478	5,556
	1 kg lignit superior	10500-21000	0,251-0,502	2,917-5,833
	1 kg lignit	5600-10500	0,134-0,251	1,556-2,917
	1 kg şisturi bituminoase	8000-9000	0,191-0,215	2,222-2,500
	1 kg turbă	7800-13800	0,186-0,330	2,167-3,833
	1 kg brichete turbă	16000-16800	0,382-0,401	4,444-4,667
	1 kg ţiţei greu	40000	0,955	11,111
	1 kg păcură	42300	1,010	11,750
	1 kg benzină	44000	1,051	12,222
	1 kg parafină	40000	0,955	11,111
	1 kg gaz petrolier lichefiat	46000	1,099	12,778
	1 kg gaz natural (1)	47200	1,126	13,10
	1 kg gaz natural lichefiat	45190	1,079	12,553
	1 kg lemn (umiditate 25%) (2)	13800	0,330	3,833
	1 kg pelete/brichete din lemn	16800	0,401	4,667
	1 kg deşeuri	7400-10700	0,177-0,256	2,056-2,972
	1 MJ căldură derivată	1000	0,024	0,278
	1 kWh energie electrică	3600	0,086	1(3)

Sursă: Eurostat

⁽¹⁾ 93% metan

⁽²⁾ Se pot aplica alte valori, în funcţie de tipul de lemn utilizat cel mai mult.

⁽³⁾ Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul de energie finală. Pentru economiile de energie electrică în kWh se aplică un coeficient stabilit printr-o metodologie transparentă, în funcţie de circumstanţele naţionale care afectează consumul de energie primară, pentru a se asigura un calcul exact al economiilor reale. Circumstanţele respective sunt justificate, verificabile şi bazate pe criterii obiective şi nediscriminatorii. Pentru economiile de energie electrică în kWh se poate aplica un coeficient implicit de 2,1 sau se poate decide să se stabilească un coeficient diferit, cu condiţia să poată justifica acest lucru. Atunci când se procedează astfel, se ia în considerare mixul lor energetic inclus în Planul naţional integrat pentru energie şi schimbări climatice 2021-2030, care trebuie notificat Comisiei în conformitate cu art. 3 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului. Până la 25 decembrie 2022 şi, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia revizuieşte coeficientul implicit pe baza datelor constatate. Revizuirea respectivă se derulează ţinând seama de efectele acesteia asupra altor acte din dreptul Uniunii, precum Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 198 din 28 iulie 2017.30/09/2022 - nota a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

ANEXA Nr. 3 30/09/2022 - ANEXA Nr. 3 a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

METODE ŞI PRINCIPII COMUNE
de calcul al impactului măsurilor alternative de politică de eficienţă energetică

1. Metodele de calcul al economiilor de energie, în afara celor provenite din măsuri de impozitare

Autorităţile competente pot utiliza următoarele metode de calcul al economiilor de energie:

a) economii preconizate, prin referire la rezultatele îmbunătăţirilor energetice anterioare monitorizate independent în instalaţii similare. Abordarea generică este denumită «ex ante»;

b) economii contorizate, în cazul cărora economiile rezultate în urma aplicării unei măsuri sau a unui pachet de măsuri sunt stabilite prin înregistrarea reducerii efective a energiei utilizate, ţinând seama în mod corespunzător de factori precum adiţionalitatea, ocuparea, nivelurile de producţie şi condiţiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generică este denumită «ex post»;

c) economii ponderate, în cazul cărora sunt utilizate estimări tehnice ale economiilor. Această abordare este utilizată doar în cazul în care determinarea unor date obţinute prin măsurători pentru o instalaţie specifică este dificilă sau mult prea costisitoare, cum ar fi înlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominală în kWh diferită de cea pentru care au fost obţinute date prin măsurători independente privind economiile de energie, sau în cazul în care estimările respective se realizează pe baza metodologiilor şi standardelor de referinţă stabilite la nivel naţional de experţi calificaţi sau acreditaţi care sunt independenţi faţă de părţile obligate, participante sau mandatate implicate;

d) economii de energie estimate prin sondaj, în cazul cărora este determinat răspunsul consumatorilor la recomandări, la campaniile de informare, la schemele de etichetare sau de certificare sau la contorizarea inteligentă. Această abordare este utilizată doar pentru economiile de energie rezultate în urma modificării comportamentului consumatorilor. Ea nu poate fi utilizată pentru economii rezultate din introducerea unor măsuri concrete.

2. La stabilirea economiilor de energie pentru o măsură vizând eficienţa energetică se aplică următoarele principii:

a) economiile trebuie să fie vădit suplimentare faţă de cele care s-ar fi produs oricum şi în absenţa activităţii autorităţilor competente. Pentru a stabili economiile care pot fi declarate ca suplimentare, autorităţíle competente iau în considerare modul în care ar evolua utilizarea energiei şi cererea de energie în absenţa măsurii de politică în cauză, ţinând cont de factorii următori: tendinţele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic şi schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivelul Uniunii şi la nivel naţional;

b) economiile rezultate din punerea în aplicare a legislaţiei obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs oricum şi, prin urmare, nu pot fi luate în calcul ca economii de energie în sensul art. 8 alin. (1) şi (1¹) - (1⁶), respectiv economiile de energie trebuie să fie suplimentare faţă de cele care rezultă în urma punerii în aplicare a legislaţiei UE obligatorii. Prin excepţie de la respectiva cerinţă, economiile legate de renovarea clădirilor existente pot fi luate în calcul ca economii de energie în sensul art. 8 alin. (1) şi (1¹) - (1⁶), cu condiţia îndeplinirii cerinţei menţionate la punctul 3 lit. h) din prezenta anexă. Economiile care rezultă din implementarea cerinţelor naţionale minime stabilite pentru clădirile noi înainte de transpunerea Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor pot fi declarate ca economii de energie în sensul art. 8 alin. (1), cu condiţia îndeplinirii cerinţei menţionate la pct. 3 lit. h) din prezenta anexă şi ca economiile respective să fi fost notificate de autorităţile competente în planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică;

c) se poate ţine cont doar de economiile care depăşesc standardele de performanţă ale Uniunii privind emisiile pentru noile autoturisme şi noile vehicule utilitare uşoare în urma punerii în aplicare a regulamentelor (CE) nr. 443/2009 şi (UE) nr. 510/2011 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi cerinţele Uniunii privind eliminarea de pe piaţă a anumitor produse cu impact energetic în urma implementării măsurilor de punere în aplicare conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2011 privind stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic;

d) sunt permise politici în scopul încurajării unor niveluri mai ridicate de eficienţă energetică a produselor, a echipamentelor, a sistemelor de transport, a vehiculelor şi combustibililor, a clădirilor şi a elementelor de clădiri, a proceselor şi a pieţelor;

e) măsurile care promovează instalarea unor tehnologii la scară mică de obţinere a energiei din surse regenerabile pe sau în clădiri pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul art. 8 alin. (1) şi (1¹) - (1⁶), cu condiţia să genereze economii de energie care să poată fi verificate şi contorizate sau estimate.

Economiile de energie se calculează cu respectarea cerinţelor din prezenta anexă;

f) în cazul politicilor care accelerează adoptarea unor produse şi vehicule mai eficiente, se poate ţine cont pe deplin de economiile aferente acestora, cu condiţia să se demonstreze că o astfel de adoptare are loc înainte de expirarea duratei de viaţă medii anticipate a produsului sau a vehiculului ori înainte de înlocuirea normală a produsului sau a vehiculului şi cu condiţia ca economiile să fie declarate doar pentru perioada care se încheie la expirarea duratei de viaţă medii anticipate a produsului sau a vehiculului care urmează să fie înlocuit;

g) atunci când promovează adoptarea de măsuri vizând eficienţa energetică, autorităţile competente se asigură, acolo unde este cazul, că sunt menţinute standardele de calitate pentru produse, pentru servicii şi pentru introducerea măsurilor sau că sunt introduse asemenea standarde în cazul în care nu există;

h) pentru a ţine seama de variaţiile climatice dintre regiuni, autorităţile competente pot alege să ajusteze economiile la o valoare standard sau să stabilească economii de energie diferite în funcţie de variaţiile de temperatură dintre regiuni;

i) calcularea economiilor de energie trebuie să ţină seama de durata de viaţă a măsurilor şi de rata cu care economiile se diminuează odată cu trecerea timpului. Respectivul calcul se face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acţiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare şi 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030.

Alternativ, autorităţile competente pot adopta o altă metodă, preconizată să obţină cel puţin aceeaşi cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, autorităţile competente se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor metode diferite nu depăşeşte valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acţiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare şi 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Autorităţile competente descriu în detaliu, în Planul naţional integrat pentru energie şi schimbări climatice 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999, celelalte metode şi dispoziţiile aplicate pentru a asigura respectarea cerinţei obligatorii de calculare.

3. Autorităţile competente se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerinţe pentru măsurile alternative de politică de eficienţă energetică:

a) măsurile alternative de politică de eficienţă energetică şi acţiunile individuale generează economii de energie verificabile la nivelul utilizării finale;

b) responsabilitatea fiecărei autorităţi competente, după caz, este clar definită;

c) economiile de energie care sunt obţinute sau urmează a fi obţinute sunt determinate într-un mod transparent;

d) cantitatea obligatorie de economii de energie sau care urmează a fi obţinută prin măsura de politică este exprimată în termeni de consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de conversie prevăzuţi în anexa nr. 2;

e) trebuie prezentat un raport anual privind economiile de energie realizate de autorităţile competente, care să fie pus la dispoziţia publicului, precum şi datele privind tendinţa anuală a economiilor de energie;

f) monitorizarea rezultatelor şi luarea de măsuri adecvate în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare;

g) economiile de energie generate de o acţiune individuală sunt declarate doar de o singură parte;

h) se demonstrează că activităţile autorităţii competente au contribuit în mod esenţial la realizarea economiilor de energie declarate.

4. La determinarea economiilor de energie obţinute în urma măsurilor alternative de politică de eficienţă energetică legate de impozitare introduse se aplică următoarele principii:

a) se ţine cont doar de economiile de energie obţinute în urma măsurilor de impozitare care depăşesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

b) datele privind elasticitatea cererii în funcţie de preţ pentru calcularea impactului măsurilor de impozitare a energiei trebuie să reflecte capacitatea de reacţie a cererii de energie la schimbările de preţ şi sunt estimate pe baza unor surse de date oficiale recente şi reprezentative;

c) economiile de energie generate de instrumente însoţitoare ale politicii în materie de impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata către un fond, sunt contabilizate separat.

5. Notificarea metodologiei

Ministerul Energiei prin Direcţia de eficienţă energetică notifică Comisiei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1.999, metodologia lor detaliată propusă pentru măsurile alternative de eficienţă energetică. Cu excepţia cazului impozitării, notificarea include detalii privind:

a) nivelul economiilor de energie obligatorii în temeiul art. 8 alin. (1¹) - (1⁶) sau al economiilor preconizate a fi realizate pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2030;

b) autorităţile publice de punere în aplicare;

c) sectoarele-ţintă;

d) măsurile de politică şi acţiunile individuale, inclusiv cantitatea totală preconizată de economii cumulate de energie pentru fiecare măsură;

e) acţiunile prevăzute de măsura de politică;

f) metodologia de calcul, inclusiv modalităţile de stabilire a adiţionalităţii şi a pertinenţei, precum şi metodologiile şi valorile de referinţă care sunt folosite pentru economiile preconizate şi ponderate;

g) durata de viaţă a măsurilor şi modul de calcul al acesteia sau pe ce se fundamentează aceasta;

h) abordarea aleasă pentru tratarea problemei variaţiilor climatice de către autorităţile competente;

i) sistemele de monitorizare şi de verificare a măsurilor;

j) în cazul impozitării:

(i) sectoarele-ţintă şi segmentul de contribuabili;

(ii) autoritatea competentă;

(iii) economiile preconizate a fi realizate;

(iv) durata măsurii de impozitare; şi

(v) metodologia de calcul, inclusiv elasticităţile cererii în funcţie de preţ utilizate şi modul în care au fost stabilite acestea.

ANEXA Nr. 4

CRITERII MINIME
pentru auditurile energetice, inclusiv cele desfăşurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei

Auditurile energetice menţionate la art. 9 din lege se bazează pe următoarele orientări:

a) se bazează pe date operaţionale actualizate, măsurate şi trasabile privind consumul de energie şi (pentru energia electrică) profilurile de sarcină;

b) conţin o revizuire detaliată a profilului de consum de energie al clădirilor sau grupurilor de clădiri, al operaţiunilor sau instalaţiilor industriale, inclusiv al transporturilor;

c) se bazează, ori de câte ori este posibil, pe analiza costurilor ciclului de viaţă (LCCA) şi nu pe perioadele simple de rambursare (SPP) pentru a lua în considerare economiile pe termen lung, valorile reziduale ale investiţiilor pe termen lung şi ratele de actualizare;

d) sunt proporţionale şi suficient de reprezentative pentru a permite crearea unei imagini fiabile a performanţei energetice globale şi identificarea fiabilă a celor mai semnificative oportunităţi de îmbunătăţire.

Auditurile energetice permit calcule detaliate şi validate pentru măsurile propuse, astfel încât să furnizeze informaţii clare cu privire la economiile potenţiale.

Datele utilizate în auditurile energetice sunt stocabile în scopul analizei istorice şi al urmăririi performanţei.

ANEXA Nr. 5

CERINŢE MINIME
privind facturarea şi informaţiile referitoare la facturare pe baza consumului real de gaze naturale30/09/2022 - a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

1. Cerinţe minime pentru facturare

1.1. Facturarea pe baza consumului real

Pentru a permite consumatorilor finali să îşi regleze propriul consum de energie, facturarea ar trebui să fie efectuată pe baza consumului real, cel puţin o dată pe an, iar informaţiile privind facturarea ar trebui puse la dispoziţie cel puţin trimestrial, la cerere ori în cazul în care consumatorii au optat pentru factura electronică, sau de două ori pe an în celelalte cazuri. Gazul folosit doar pentru gătit poate fi scutit de la aplicarea prezentei cerinţe.

1.2. Informaţii minime incluse în factură

Următoarele informaţii, după caz, sunt puse la dispoziţia consumatorilor finali, într-o formă clară şi uşor de înţeles, prin intermediul facturilor, contractelor, tranzacţiilor şi chitanţelor emise în staţiile de distribuţie:

a) preţurile reale actuale şi consumul real de energie;

b) comparaţii între consumul actual de energie al consumatorului final şi consumul corespunzător aceleiaşi perioade a anului anterior, preferabil sub formă grafică;

c) informaţii de contact pentru organizaţiile consumatorilor finali, agenţiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obţine informaţii privind măsurile disponibile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali şi specificaţii tehnice obiective privind echipamentele energetice.

În plus, ori de câte ori este posibil şi util, trebuie puse la dispoziţia consumatorilor finali comparaţii cu un utilizator final mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeaşi categorie de consum, într-o formă clară şi uşor de înţeles, prin intermediul sau semnalate în cadrul facturilor, contractelor, tranzacţiilor şi chitanţelor emise în staţiile de distribuţie.

1.3. Consiliere cu privire la eficienţa energetică în cadrul facturilor şi alte forme de retransmitere a informaţiilor către consumatorii finali

În momentul trimiterii contractelor şi a modificărilor aduse acestora, precum şi în facturile trimise consumatorilor sau prin intermediul site-urilor internet care se adresează consumatorilor individuali, distribuitorii de energie, operatorii de sisteme de distribuţie şi furnizorii de energie informează clienţii, într-o manieră cât mai clară şi uşor de înţeles, cu privire la datele de contact privind centrele independente de consiliere a consumatorilor, agenţiile energetice sau alte instituţii similare, inclusiv adresele de internet ale acestora, unde consumatorii pot obţine consiliere cu privire la măsurile disponibile în materie de eficienţă energetică, profilurile de referinţă privind consumul individual de energie şi alte specificaţii tehnice ale aparatelor energetice care pot contribui la reducerea consumului energetic al aparatelor.

ANEXA Nr. 5¹ 30/09/2022 - ANEXA Nr. 5^1 a fost introdusă prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

CERINŢE MINIME
privind facturarea şi informaţiile referitoare la consum pentru încălzire, răcire şi apă caldă menajeră

1. Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică

Pentru a permite utilizatorilor finali să îşi regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică lunar.

2. Frecvenţa minimă de furnizare a informaţiilor referitoare la facturare sau la consum

De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanţă, informaţiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziţia utilizatorilor finali cel puţin lunar, la cerere, sau în cazul în care clienţii finali au optat să primească facturile pe cale electronică, iar în caz contrar de două ori pe an.

Începând cu 1 octombrie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanţă, informaţiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziţia utilizatorilor finali cel puţin lunar. Acestea se pot pune la dispoziţie, de asemenea, prin intermediul internetului şi se pot actualiza cât de frecvent posibil în funcţie de dispozitivele şi sistemele de măsurare utilizate. Încălzirea şi răcirea pot fi scutite de această cerinţă în afara sezoanelor de încălzire/răcire.

3. Informaţii minime incluse în factură

Următoarele informaţii sunt puse la dispoziţia utilizatorilor finali într-o formă clară şi uşor de înţeles, în facturile lor sau în documentele însoţitoare, atunci când acestea se bazează pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică:

a) preţurile reale actuale şi consumul real de energie sau costul total al energiei termice şi citirea (indexul) repartitoarelor de costuri pentru energia termică;

b) informaţii privind mixul de combustibili utilizat şi emisiile de gaze cu efect de seră anuale aferente, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionaţi de la reţeaua de termoficare sau de răcire, precum şi o descriere a diferitelor taxe, impozite şi tarife aplicate. Autorităţile competente pot limita domeniul de aplicare al cerinţei de a oferi informaţii privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru a include numai furnizările de la reţelele de termoficare cu o putere termică instalată totală care depăşeşte 20 MW;

c) comparaţii între consumul actual de energie al utilizatorilor finali şi consumul din aceeaşi perioadă a anului anterior, sub formă grafică, datele fiind ajustate în funcţie de variaţiile climatice pentru încălzire şi răcire;

d) informaţii de contact pentru organizaţiile clienţilor finali, agenţiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri web de unde se pot obţine informaţii privind măsurile disponibile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali şi specificaţii tehnice obiective privind echipamentele care folosesc energie;

e) informaţii privind procedurile de depunere a plângerilor, serviciile de mediere sau mecanismele alternative pertinente de soluţionare a litigiilor, în conformitate cu dispoziţiile aplicabile în legislaţia naţională;

f) comparaţii cu un utilizator final mediu normalizat sau de referinţă din aceeaşi categorie de utilizatori. În cazul facturilor electronice, astfel de comparaţii pot, în schimb, să fie puse la dispoziţie online şi semnalate în cadrul facturilor. Facturile care nu au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică conţin o explicaţie clară şi uşor de înţeles a modului în care suma care figurează pe factură a fost calculată şi, cel puţin, informaţiile menţionate la literele d) şi e).

ANEXA Nr. 6 Abrogat(ă) 30/09/2022 - ANEXA Nr. 6 a fost abrogată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

ANEXA Nr. 7

ANALIZA COSTURI-BENEFICII

PARTEA 1Abrogat(ă) 30/09/2022 - PARTEA 1 a fost abrogată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

PARTEA a 2-aPrincipii în sensul art. 14 alin. (6) şi (10) din lege

Analizele costuri-beneficii oferă informaţii în scopul realizării măsurilor menţionate la art. 14 alin. (6) şi (10) din lege:

În cazul în care se planifică o instalaţie care produce exclusiv energie electrică sau o instalaţie fără recuperator de căldură, se realizează o comparaţie între instalaţiile planificate ori reabilitarea planificată şi o instalaţie echivalentă care produce aceeaşi cantitate de energie electrică sau de căldură de proces, dar care recuperează căldura reziduală şi furnizează căldură prin cogenerare de înaltă eficienţă şi/sau reţele de termoficare şi răcire centralizată.

În cadrul unei limite geografice date, evaluarea ia în considerare instalaţia planificată, precum şi eventualele puncte cu cerere de energie termică existente sau potenţiale corespunzătoare care ar putea fi alimentate prin aceasta, ţinând seama de posibilităţile raţionale (de exemplu, fezabilitatea tehnică şi distanţa).

Limita de sistem se stabileşte astfel încât să includă instalaţia planificată şi sarcinile termice, cum ar fi clădirea/clădirile şi procesul industrial. În cadrul acestei limite de sistem, costul total de furnizare a căldurii şi energiei se determină pentru ambele cazuri şi apoi se compară.

Sarcinile termice includ sarcinile termice existente, precum o instalaţie industrială sau un sistem de termoficare şi, de asemenea, în zonele urbane, sarcina termică şi costurile care ar exista dacă unui grup de clădiri sau unei părţi a unui oraş i s-ar furniza şi/sau ar fi conectată la o nouă reţea de termoficare.

Analiza costuri-beneficii se bazează pe o descriere a instalaţiei planificate şi a instalaţiei/instalaţiilor de comparaţie, cu referire la capacitatea electrică şi termică, după caz, tipul de combustibil, utilizarea planificată şi numărul de ore de operare anuale planificate, amplasarea şi cererea de energie electrică şi termică.

În scopul comparaţiei, sunt luate în considerare cererea de energie termică şi tipurile de încălzire şi răcire utilizate de punctele cu cerere de energie termică din vecinătate. Comparaţia acoperă costurile aferente infrastructurii pentru instalaţia planificată şi pentru cea cu care se face comparaţia.

Analizele costuri-beneficii în scopul art. 14 alin. (6) din lege includ o analiză economică, ce vizează o analiză financiară, care reflectă tranzacţiile reale de fluxuri de lichidităţi din investiţia în instalaţii individuale şi din funcţionarea acestora.

Proiectele cu rezultate pozitive în ceea ce priveşte costurile şi beneficiile sunt acelea în care suma beneficiilor actualizate în cadrul analizei economice şi financiare depăşeşte suma costurilor actualizate (surplus costuri-beneficii).

Se stabilesc principii directoare privind metodologia, ipotezele şi orizontul de timp pentru analiza economică.

Pot fi solicitate întreprinderilor responsabile de funcţionarea instalaţiilor de producere a energiei electrice şi termice, întreprinderilor industriale, operatorilor reţelelor de termoficare şi răcire centralizată sau altor părţi influenţate de limita de sistem definită şi de limita geografică, să contribuie cu date pentru utilizarea în evaluarea costurilor şi beneficiilor unei instalaţii individuale.

ANEXA Nr. 8

CRITERII DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ
pentru reglementarea reţelelor energetice şi pentru tarifele de reţea electrică

1. Tarifele de reţea trebuie să reflecte costurile economiilor de costuri în reţele rezultate în urma măsurilor de gestionare a cererii şi a răspunsului la cerere, precum şi a producerii distribuite, inclusiv economiile rezultate în urma scăderii preţurilor de livrare sau a investiţiilor în reţea şi a unei exploatări mai eficiente a reţelei.

2. Reglementările privind reţelele şi tarifele nu împiedică operatorii de reţea sau furnizorii de energie să pună la dispoziţie servicii de sistem pentru măsurile de gestionare a răspunsului la cerere, gestionarea cererii şi producerea distribuită privind pieţele organizate de energie electrică, în special:

a) trecerea sarcinii din perioadele de vârf în cele mai puţin aglomerate de către consumatorii finali, luându-se în considerare disponibilitatea energiei din surse regenerabile de energie, energia din cogenerare şi producerea distribuită;

b) economiile de energie din răspunsul la cerere al consumatorilor distribuiţi de către agregatorii energetici;

c) reducerea cererii din măsurile de eficienţă energetică adoptate de către furnizorii de servicii energetice, inclusiv companiile de furnizare a serviciilor energetice;

d) conectarea şi repartizarea surselor de producere la tensiuni mai scăzute;

e) conectarea surselor de producere dintr-o locaţie mai apropiată la consum; şi

f) stocarea energiei.

În sensul prezentei dispoziţii, termenul "pieţe organizate de energie electrică" include pieţele nereglementate şi schimburile de energie electrică pentru comercializarea energiei, capacităţii, compensaţiilor şi serviciilor de sprijin în toate intervalele de timp, inclusiv pieţele la termen, pieţele pentru ziua următoare şi pieţele din aceeaşi zi.

3. Tarifele de reţea sau de vânzare cu amănuntul pot susţine preţuri dinamice pentru măsurile de gestionare a răspunsului la cerere adoptate de către consumatorii finali, precum:

a) tarifele corespunzătoare duratei de utilizare;

b) preţurile din momentele esenţiale;

c) preţurile în timp real; şi

d) reducerile de preţ pentru perioadele de vârf.

ANEXA Nr. 9

CERINŢE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ
pentru operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie

Operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie trebuie:

a) să stabilească şi să facă publice normele lor standard referitoare la suportarea şi partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la reţea, consolidările reţelei şi introducerea de noi reţele, funcţionarea îmbunătăţită a reţelei şi normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de reţea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficienţă în cadrul reţelei interconectate;30/09/2022 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022

b) să pună la dispoziţia noilor producători de energie electrică rezultată din cogenerarea de înaltă eficienţă care doresc să se conecteze la sistem informaţiile cuprinzătoare şi necesare solicitate de către aceştia, inclusiv:

(i) o estimare cuprinzătoare şi detaliată a costurilor asociate cu conectarea;

(ii) un calendar rezonabil şi precis pentru primirea şi prelucrarea cererii în ceea ce priveşte conectarea la reţea;

(iii) un calendar indicativ rezonabil pentru orice propunere de conectare la reţea. Procesul global pentru conectarea la reţea nu ar trebui să dureze mai mult de 24 de luni, ţinând seama de ceea ce este realizabil în mod rezonabil şi nediscriminatoriu;

c) să furnizeze proceduri standard şi simplificate în ceea ce priveşte conectarea producătorilor distribuiţi de energie electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă cu scopul de a facilita conectarea acestora la reţea.

Normele standard prevăzute la lit. a) se bazează pe criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii, ţinându-se seama în special de costurile şi beneficiile asociate cu conectarea producătorilor respectivi la reţea. Aceste norme pot prevedea diferite tipuri de conectare la reţea.

ANEXA Nr. 10

LISTA MINIMĂ
de elemente care trebuie incluse în contractele sau în caietele de sarcini asociate privind performanţa energetică încheiate cu sectorul public

- Lista clară şi transparentă a măsurilor privind eficienţa energetică care urmează să fie puse în aplicare sau a rezultatelor în materie de eficienţă care urmează să fie obţinute

- Economiile garantate care urmează să fie realizate prin punerea în aplicare a măsurilor contractului

- Durata şi etapele de referinţă ale contractului, termenii şi perioada de preaviz

- Lista clară şi transparentă a obligaţiilor fiecărei părţi contractante

- Data/datele de referinţă care stabileşte/stabilesc economiile realizate

- Lista clară şi transparentă a etapelor care urmează să fie efectuate pentru a se pune în aplicare măsura sau pachetul de măsuri şi, acolo unde este relevant, costurile asociate

- Obligaţia de îndeplinire în totalitate a măsurilor prevăzute în contract şi de documentare a tuturor schimbărilor efectuate pe parcursul proiectului

- Reglementările care specifică includerea cerinţelor echivalente în orice subcontractare către terţe părţi

- Afişarea clară şi transparentă a implicaţiilor financiare ale proiectului şi distribuirea contribuţiei fiecărei părţi la economiile monetare realizate, şi anume, remunerarea furnizorilor de servicii

- Dispoziţii clare şi transparente privind măsurarea şi verificarea economiilor garantate obţinute, verificările şi garanţiile privind calitatea

- Dispoziţii care clarifică procedura de abordare a condiţiilor de modificare a cadrului care afectează conţinutul şi rezultatele contractului, şi anume, modificarea preţurilor la energie, intensitatea utilizării unei instalaţii

- Informaţii detaliate privind obligaţiile fiecărei părţi contractante şi despre sancţiunile în caz de încălcare

ANEXA Nr. 11 Abrogat(ă) 30/09/2022 - ANEXA Nr. 11 a fost abrogată prin Ordonanţă de urgenţă 130/2022.

 

Dreptul la o locuinţă decentă / locuire decentă accesibilă ca preţ este un drept fundamental al fiecărui cetăţean și ar trebui să se regăsească în Constituție! MIHAI MEREUŢĂ - 0744.751.416; mihai.mereuta@habitaturban.ro; președinte Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat, Asociația Română pentru Locuințe Casa Plus

parteneri media:

RADIO ROMANIA ACTUALITATI – BUCURESTI FM 98,3, ARENA CONSTRUCTIILOR

Programele adresate membrilor si reprezentantilor asociatiilor de proprietari sunt REALIZATe cu sprijinul: ista românia, smart eco PLUS / Elsaco, administrare.ro, HOMEFILE SRL, UNSAR - Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania, CONSTRUCȚII ERBAȘU

Parlamentul României

Legea nr. 428/2023 privind stabilirea unor măsuri pentru acordarea unui sprijin temporar aferent anului 2024 categoriilor de persoane vulnerabile, pentru compensarea costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, în imobile de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În vigoare de la 06 ianuarie 2024

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1 din 03 ianuarie 2024. Formă aplicabilă la 06 ianuarie 2024.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. -

Prin prezenta lege se stabilesc măsurile pentru acordarea unui sprijin temporar aferent anului 2024 categoriilor de persoane vulnerabile, pentru compensarea costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, în imobile de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice.

Art. II. -

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1179 din 8 decembrie 2022, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 1. -

(1) Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se stabilesc măsurile pentru acordarea unui sprijin temporar aferent anului 2023 categoriilor de persoane vulnerabile, pentru a compensa preţul la energie indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică furnizată în regim centralizat, gaze, butelie, butan, lemn de foc, rumeguş, cărbune, păcură, peleţi, brichete, combustibili lichizi sau solizi şi orice alte materiale de încălzire care pot fi utilizate la încălzirea locuinţelor, precum şi a unui sprijin temporar aferent anului 2024 pentru compensarea, începând cu data de 15 aprilie 2024, a costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, în imobile de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice."

2. La articolul 2, după litera d) se introduce o nouă literă, lit. d¹), cu următorul cuprins:

"

d¹) societate autorizată - persoană juridică titulară a unei autorizaţii emise de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru montarea, punerea în funcţiune, repararea şi exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor cu energia termică, în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice;".

3. La articolul 2, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

e) card de energie - certificat emis şi tipărit pe suport hârtie, distribuit şi comunicat prin trimitere de corespondenţă cu confirmare de primire de către Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României, prin care se conferă titularului dreptul de a beneficia de sprijin pentru compensarea parţială a cheltuielilor cu energia, precum şi pentru compensarea, începând cu data de 15 aprilie 2024, a costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, în imobile de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice;".

4. La articolul 2, după litera f) se introduce o nouă literă, lit. f¹), cu următorul cuprins:

"

f¹) certificat de validare a achiziţiei şi montajului - certificat emis de asociaţiile de proprietari/locatari, prin care se certifică, pe baza procesului-verbal de montare şi a facturii emise de o societate autorizată, datoria curentă sau restantă a beneficiarului de sprijin, rezultată din achiziţia şi montarea unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, în locuinţe situate în imobile de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice şi care serveşte ca document justificativ la efectuarea de plăţi prin serviciul de mandat poştal;".

5. La articolul 2, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

g) dovada serviciului de mandat poştal - documentul justificativ, cu regim special, emis în formă materială şi/sau, după caz, în format electronic pentru plăţile efectuate la domiciliul beneficiarului de sprijin, la sediul subunităţilor poştale, precum şi prin intermediul aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de către Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., prin care beneficiarul sprijinului efectuează plăţile prin serviciul de mandat poştal, respectiv prin care sunt virate în conturile de disponibil ale furnizorilor de energie sumele datorate de beneficiarii de sprijin pentru consumul de energie, respectiv de către beneficiarii de sprijin pentru compensarea, începând cu data de 15 aprilie 2024, a costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, în imobile de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice;".

6. La articolul 2, după litera h) se introduce o nouă literă, lit. h¹), cu următorul cuprins:

"

h¹) sprijin pentru compensarea costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică - sprijin asimilat beneficiilor de asistenţă socială prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. a) şi art. 9 alin. (1) lit. a) -c) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, acordat categoriilor de beneficiari prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, în valoare nominală şi perioada de valabilitate prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi b) din prezenta ordonanţă de urgenţă, acordat pe locuinţă, finanţat din Fondul pentru Modernizare;".

7. La articolul 2, litera j) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

j) unitate de implementare - structura de specialitate din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, respectiv Direcţia generală implementare POAD, cu rol de beneficiar al finanţării nerambursabile aferente Programului operaţional Capital uman, Programului operaţional regional, Programului operaţional «Capacitate administrativă» pentru cheltuielile care urmează a fi decontate din fonduri externe nerambursabile, precum şi al finanţării ce urmează a fi decontate din Fondul pentru Modernizare;".

8. Titlul capitolului II se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

CAPITOLUL IICategorii de persoane şi familii beneficiare de sprijin pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costului achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică. Reguli de acordare a sprijinului"

9. La articolul 3, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 3. -

(1) Beneficiază de sprijin pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costului achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, sub formă de plăţi prin serviciul de mandat poştal următoarele categorii de persoane şi familii, denumite în continuare beneficiari:".

10. Titlul capitolului III se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

CAPITOLUL IIIValoarea nominală a sprijinului acordat populaţiei vulnerabile pentru compensarea facturilor de energie, respectiv pentru compensarea costului achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, prin intermediul serviciului de mandat poştal. Reguli de emitere şi distribuţie a sprijinului"

11. La articolul 5, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

"

(1¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru compensarea costului achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, sprijinul acordat persoanelor vulnerabile este în valoare nominală de maximum 750 lei, este acordat pe locuinţă/gospodărie vulnerabilă, numai după montarea de către o societate autorizată a unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, inclusiv robineţi pentru reglarea consumului de energie termică, pe baza procesului-verbal de montare şi a facturii şi poate fi utilizat până la data de 27 decembrie 2024."

12. La articolul 5, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

(3) Sprijinul acordat categoriilor de beneficiari prevăzute la art. 3 alin. (1) din prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă numai pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru achitarea datoriilor curente şi/sau restante faţă de furnizorii de energie, sau, după caz, numai pentru compensarea costului achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, prin mecanismul specific prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă.

(4) Sprijinul acordat populaţiei vulnerabile nu poate fi utilizat în afara termenului de valabilitate prevăzut de alin. (1), respectiv alin. (1¹)."

13. La articolul 6, alineatele (1), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

Art. 6. -

(1) Sprijinul pentru compensarea facturilor la energie, respectiv pentru compensarea costului achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, se acordă categoriilor de beneficiari prevăzute la art. 3 alin. (1), pe baza cardului de energie, denumit în continuare card, emis pe baza listelor de potenţiali beneficiari, comunicate de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, denumit în continuare MMSS.

. . . . . . . . . .

(4) Deţinerea cardului de energie confirmă titularului calitatea de beneficiar al sprijinului pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru achitarea datoriilor curente şi/sau restante la furnizorii de energie, sau, după caz, al sprijinului pentru compensarea costului achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, acesta nu are valoare nominală şi nu poate face obiectul tranzacţionării. Orice tentativă de tranzacţionare atrage după sine anularea cardului de energie, precum şi a dreptului de a deţine sume în mandat poştal pentru a compensa preţul la energie, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(5) Cardul de energie oferă dreptul beneficiarului să efectueze plăţi prin serviciul de mandat poştal, pentru decontarea datoriilor curente şi/sau restante pe care acesta le are către furnizorii de energie pentru consumurile de energie pe care le înregistrează la locul de consum pentru care se îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 3 alin. (3), precum şi pentru plata costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică de către o societate autorizată."

14. La articolul 6, după alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alin. (6¹)-(6³), cu următorul cuprins:

"

(6¹) Asociaţiile de proprietari/locatari transmit, în primele 10 zile ale fiecărei luni, pentru luna anterioară, către autorităţile publice locale, situaţia centralizată conţinând sumele aferente certificatelor de validare a achiziţiei şi montajului emise, precum şi, pentru fiecare certificat emis, menţiunile prevăzute în alin. (9), aferente beneficiarului de card pentru care a fost emis certificatul.

(6²) Autorităţile publice locale transmit, în primele 15 zile ale fiecărei luni, pentru luna anterioară, MIPE situaţia centralizată a informaţiilor prevăzute la alin. (6¹) pentru toate asociaţiile de proprietari/locatari din raza lor de competenţă, ce au emis certificate de validare a achiziţiei şi montajului.

(6³) În baza situaţiei prevăzute la alin. (6²), MIPE virează sume prin serviciul de mandat poştal, prin Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., pentru beneficiarii cardurilor de energie prevăzuţi la alin. (6¹), în valoarea prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă."

15. La articolul 6 alineatul (8), literele a) -c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

a) să utilizeze cardul de energie numai pentru a folosi sumele primite, pentru a efectua plăţi prin serviciul de mandat poştal prin intermediul Companiei Naţionale «Poşta Română» - S.A., numai în vederea decontării datoriilor curente şi/sau restante faţă de furnizorii de energie, respectiv achitarea costului achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică de către o societate autorizată;

b) să nu utilizeze cardul de energie pentru a efectua plăţi din sumele primite prin serviciul de mandat poştal prin intermediul Companiei Naţionale «Poşta Română» - S.A., pentru a plăti datorii curente şi/sau restante faţă de furnizorii de energie care sunt aferente unui loc de consum/locuinţe unde acesta nu locuieşte;

c) să nu utilizeze cardul de energie pentru a efectua plăţi din sumele primite prin serviciul de mandat poştal prin intermediul Companiei Naţionale «Poşta Română» - S.A. pentru a plăti datorii curente şi/sau restante faţă de furnizorii de energie care sunt aferente unui loc de consum/unei locuinţe al/a unei terţe persoane;".

16. La articolul 6, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alin. (11¹), cu următorul cuprins:

"

(11¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (11), pentru plata costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, perioada de valabilitate a cardului de energie pentru semestrul al II-lea al anului 2023 este până la data de 31 decembrie 2024 şi poate fi acceptat în reţeaua teritorială a Companiei Naţionale «Poşta Română» - S.A. până la data de 31 martie 2025."

17. La articolul 7, alineatele (1), (4), (5), (6), (6¹) şi (6²) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

Art. 7. -

(1) În baza cardurilor de energie emise în condiţiile art. 6 alin. (2), fiecare dintre beneficiarii prevăzuţi de art. 3 alin. (1) poate efectua plăţi prin serviciul de mandat poştal pentru datoriile curente şi/sau restante către furnizorii de energie indicaţi de beneficiarii sprijinului pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru plata costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică către societăţile autorizate, indicate de către beneficiari, pe bază de documente justificative emise în condiţiile legii.

. . . . . . . . . .

(4) Conturile de sume în mandat poştal deschise pentru fiecare beneficiar sunt conturi de evidenţă extracontabile, care funcţionează ca şi conturi de pasiv, prin intermediul cărora se creditează sumele trimise în mandat poştal la fiecare tranşă virată beneficiarului de sprijin pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, şi se debitează cu plăţile efectuate prin serviciul de mandat poştal de către beneficiarul sprijinului. Soldul creditor al contului de sume în mandat poştal reprezintă sume la dispoziţia beneficiarului de sprijin pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică în baza cărora urmează a se efectua plăţi prin serviciul de mandat poştal pe bază de documente justificative către furnizorii de energie pentru plata datoriilor curente şi restante ale acestuia, respectiv către societăţile autorizate.

(5) Valoarea plăţilor prin servicii de mandat poştal nu poate depăşi valoarea sumelor din contul de mandat poştal. Din contul de sume în mandat poştal nu se pot ridica şi efectua plăţi în numerar, nu se pot preschimba în numerar şi nici nu pot fi efectuate plăţi prin serviciul de mandat poştal pentru alte destinaţii decât cele privind plata datoriilor faţă de furnizorii de energie, respectiv către societăţile autorizate, pe bază de documente justificative.

. . . . . . . . . .

(6) Utilizarea sumelor în mandat poştal pentru alte plăţi decât cele privind plata datoriilor faţă de furnizorii de energie, respectiv către societăţile autorizate, este strict interzisă.

(6¹) Plăţile pentru datoriile faţă de furnizorii de energie, respectiv către societăţile autorizate, nu pot include penalităţi sau alte daune/interese pentru plata cu întârziere a cheltuielilor cu energia, aceste cheltuieli fiind în sarcina beneficiarului de sprijin.

(6²) Documentul/Documentele justificativ/justificative prin care se face dovada datoriei curente şi/sau restante faţă de furnizorul de energie, respectiv către societăţile autorizate, trebuie să fie emis(e) exclusiv pentru persoane fizice."

18. La articolul 7, partea introductivă a alineatului (7) şi litera c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

(7) Pentru efectuarea unei plăţi prin servicii de mandat poştal în scopul compensării preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, beneficiarii sprijinului sunt obligaţi să prezinte următoarele categorii de documente:

. . . . . . . . . .

c) documentul/documentele justificativ/justificative prin care fac dovada datoriei curente şi/sau restante faţă de furnizorul de energie, respectiv către societatea autorizată."

19. La articolul 7, partea introductivă a alineatului (8) şi literele a), c), f), g) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

(8) La realizarea de plăţi prin serviciul de mandat poştal efectuate de beneficiarii sprijinului pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, Compania Naţională «Poşta Română» - S.A. are următoarele obligaţii:

a) să verifice identitatea beneficiarului de sprijin sau a împuternicitului acestuia în cazul situaţiei prevăzute la art. 3 alin. (6), inclusiv prin scanarea codului unic de bare, precum şi faptul că documentele prevăzute la alin. (7) lit. c) sunt emise pentru punctul de consum, respectiv locuinţa la care beneficiarul de sprijin are domiciliul sau reşedinţa;

. . . . . . . . . .

c) să verifice informaţiile de pe documentele justificative prezentate de beneficiarul de sprijin pentru efectuarea plăţilor prin serviciul de mandat poştal şi să le introducă în sistemul informatic pentru a fi transmise în vederea virării sumelor către furnizorul/furnizorii de energie, respectiv către societatea/societăţile autorizate;

. . . . . . . . . .

f) să se asigure că gestionează sumele conform procedurilor interne şi că nu efectuează plăţi prin serviciul de mandat poştal, altele decât cele pentru furnizorii de energie, respectiv către societăţile autorizate;

g) să evidenţieze în contul de mandat poştal operaţiunile de plăţi efectuate de beneficiarii sprijinului pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică;

. . . . . . . . . .

i) să reţină/să scaneze documentele necesare care au stat la baza efectuării de plăţi prin servicii de mandat poştal efectuate de beneficiarii sprijinului pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, să arhiveze şi să asigure pistele de audit necesare pentru auditarea sumelor plătite cu această destinaţie;".

20. La articolul 7 alineatul (9), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

a) prin prezentarea la sediul subunităţilor poştale a beneficiarilor de sprijin pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică;

b) direct la salariatul poştal, la adresa de domiciliu a beneficiarilor de sprijin pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică;".

21. La articolul 7, alineatele (10), (12) şi (12³) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

(10) Subunităţile poştale informatizate din reţeaua Companiei Naţionale «Poşta Română» - S.A. pot accepta pentru plata mandatului poştal cardurile de energie ale tuturor persoanelor eligibile. Subunităţile poştale neinformatizate pot accepta pentru plata mandatului poştal doar carduri de energie ale beneficiarilor de sprijin pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică care au domiciliul sau reşedinţa în raza de distribuire a acestora.

. . . . . . . . . .

(12) Dovada serviciilor de mandat poştal este documentul justificativ, cu regim special, emis în formă materială şi, după caz, în format electronic pentru plăţile efectuate atât la domiciliul beneficiarului de sprijin, cât şi la sediul subunităţilor poştale, prin care beneficiarul sprijinului efectuează plăţile prin serviciul de mandat poştal prin intermediul salariatului poştal, respectiv sunt virate în conturile de disponibil ale furnizorilor de energie, respectiv ale societăţilor autorizate, sumele datorate de beneficiarii de sprijin pentru consumul de energie.

. . . . . . . . . .

(12³) În baza documentelor trimise de către beneficiarul de sprijin în aplicaţia electronică, Compania Naţională «Poşta Română» - S.A. are obligaţia de a verifica transmiterea tuturor categoriilor de documente prevăzute la alin. (7) şi, după îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (8), în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare a sprijinului, va proceda la efectuarea plăţilor către furnizorii de energie, respectiv către societăţile autorizate, luând în considerare soldul contului disponibil asociat cardului de energie."

22. La articolul 7 alineatul (13), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

d) datele de identificare ale furnizorului de energie, respectiv ale societăţii autorizate;".

23. La articolul 7, alineatul (16) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

(16) Eventualele sume rămase neutilizate aferente plăţilor prin serviciul de mandat poştal, precum şi suma reprezentând dobânda netă, respectiv diferenţa dintre dobânda brută acumulată în conturile Companiei Naţionale «Poşta Română» - S.A. în care MIPE virează sumele necesare plăţii sprijinului pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, şi valoarea cumulată a impozitelor aferente dobânzii şi a comisioanelor aferente conturilor respective, se returnează unităţii de implementare din cadrul MIPE de către Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., în termen de 60 de zile de la data expirării termenului de utilizare prevăzut la art. 5 alin. (1), şi se constituie venit la bugetul de stat."

24. La articolul 8, alineatele (1) - (3) şi (9) - (14) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

Art. 8. -

(1) Emitenţii certificatelor de validare a datoriilor curente şi/sau restante pentru consumul de energie, respectiv emitenţii certificatelor de validare a achiziţiei şi montajului au obligaţia de a solicita beneficiarului de sprijin acordul acestuia privind prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi cu legislaţia naţională aplicabilă domeniului protecţiei datelor.

(2) În baza certificatelor de validare a datoriilor, respectiv a certificatelor de validare a achiziţiei şi montajului, eliberate şi înregistrate de emitenţi, se pot efectua plăţi prin serviciul de mandat poştal dacă acestea sunt însoţite de cardul de energie, precum şi de documentele prevăzute la art. 7 alin. (7).

(3) Certificatele de validare a datoriilor, respectiv certificatele de validare a achiziţiei şi montajului trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a) datele de identificare ale beneficiarului de sprijin pentru compensarea preţului la energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică;

b) suma datorată de beneficiarul de sprijin pentru consumul de energie, respectiv pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică;

c) datele de identificare ale emitentului certificatului de validare a datoriilor, respectiv certificatului de validare a achiziţiei şi montajului, şi contul bancar al acestuia;

d) pentru beneficiarii de sprijin pentru compensarea preţului la energie, perioada de consum;

e) datele de identificare ale furnizorului de energie, respectiv ale societăţii autorizate către emitentul certificatului de validare a datoriilor.

. . . . . . . . . .

(9) Falsificarea certificatelor de validare a datoriilor, respectiv a certificatelor de validare a achiziţiei şi montajului, utilizarea lor necorespunzătoare şi/sau efectuarea de plăţi în alte scopuri decât cele pentru achitarea datoriilor faţă de furnizorii de energie, respectiv către societăţile autorizate atrag răspunderea civilă şi penală a persoanelor care se fac vinovate de această stare de fapt.

(10) Emitenţii certificatelor de validare a datoriilor, respectiv ai certificatelor de validare a achiziţiei şi montajului primesc sumele transmise prin mandat poştal de la Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., operează încasarea acestora în numele beneficiarilor de sprijin, iar ulterior virează sumele la furnizorii de energie, respectiv la societăţile autorizate, la termenele prevăzute în propriile lor contracte, conform procedurilor proprii, fără a fi obligatoriu ca plata către furnizorii de energie, respectiv către societăţile autorizate, să fie efectuată pentru fiecare beneficiar şi pentru fiecare încasare primită în numele acestuia.

(11) Contul bancar înscris în cadrul certificatelor de validare a datoriilor, respectiv al certificatelor de validare a achiziţiei şi montajului, va fi verificat de către instituţiile bancare odată cu efectuarea plăţilor prin serviciul de mandat poştal.

(12) În cazul în care, în urma verificărilor efectuate prevăzute la alin. (11), se constată că titularul contului bancar nu este entitatea emitentă a certificatului de validare a datoriilor, respectiv a certificatului de validare a achiziţiei şi montajului, instituţiile bancare au obligaţia de a informa Compania Naţională «Poşta Română» - S.A. şi de a nu derula tranzacţiile financiare respective.

(13) Emitenţii certificatelor de validare a datoriilor, respectiv ai certificatelor de validare a achiziţiei şi montajului vor încheia protocoale de colaborare cu Compania Naţională «Poşta Română» - S.A. pentru a comunica conturile bancare şi orice alte date necesare pentru virarea sumelor aferente mandatelor poştale emise prin utilizarea cardurilor de energie.

(14) Emitenţii certificatelor de validare a datoriilor, respectiv ai certificatelor de validare a achiziţiei şi montajului au obligaţia de a completa certificatele în conformitate cu instrucţiunile primite în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (23)."

25. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 9. -

(1) Pe baza plăţilor prin serviciul de mandat poştal, Compania Naţională «Poşta Română» - S.A. virează sumele necesare în conturile bancare ale furnizorilor de energie, respectiv ale societăţilor autorizate, în termen de 3 zile lucrătoare de la data plăţilor prin serviciul de mandat poştal.

(2) Furnizorii de energie, respectiv societăţile autorizate operează în evidenţele contabile ale acestora plata datoriilor faţă de beneficiarii de sprijin.

(3) Utilizarea sumelor care provin din plăţi aferente unor sume prin servicii de mandat poştal de către furnizorii de servicii, respectiv de către societăţile autorizate are loc conform prevederilor legale pentru finanţarea activităţii curente şi de investiţii, cu excepţia emitenţilor certificatelor de validare a datoriilor, respectiv ai certificatelor de validare a achiziţiei şi montajului, care au obligaţia virării acestor sume în conturile furnizorilor de energie, respectiv ale societăţilor autorizate, potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (10)."

26. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 10. -

(1) Furnizorii de energie, respectiv societăţile autorizate vor încheia protocoale de colaborare cu Compania Naţională «Poşta Română» - S.A. pentru a comunica conturile bancare şi orice alte date necesare pentru virarea sumelor aferente mandatelor poştale emise prin utilizarea cardurilor de energie şi pentru evidenţierea eventualelor sume restituite de către furnizorii de energie, respectiv societăţile autorizate Companiei Naţionale «Poşta Română» - S.A., pentru cazurile prevăzute la alin. (5).

(2) Furnizorii de energie, respectiv societăţile autorizate, care utilizează pentru decontare sprijinul pentru compensarea preţurilor la energie finanţat din fonduri externe nerambursabile, respectiv Fondul pentru Modernizare, răspund pentru realitatea cheltuielilor efectuate şi a preţurilor practicate, fiind obligaţi să evidenţieze distinct sumele primite prin serviciul de mandat poştal.

(3) Utilizarea sumelor primite prin servicii de mandat poştal de către furnizorii, respectiv societăţile prevăzute la alin. (1) în alte scopuri decât cel pentru care au fost emise documentele justificative atrage după sine răspunderea civilă şi penală.

(4) Furnizorii de energie, respectiv societăţile autorizate care utilizează pentru decontare sprijinul pentru compensarea preţurilor la energie finanţat din fonduri externe nerambursabile, respectiv Fondul pentru Modernizare, pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 3 alin. (1), au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţii de management/organismelor intermediare/autorităţii de audit/organelor de control abilitate de lege, respectiv Ministerului Energiei documentele justificative solicitate, în termen de 5 zile de la data solicitării în scris.

(5) Furnizorii de energie, respectiv societăţile autorizate, care utilizează pentru decontare sprijinul pentru compensarea preţurilor la energie finanţat din fonduri externe nerambursabile, respectiv Fondul pentru Modernizare, au obligaţia de a restitui către Compania Naţională «Poşta Română» - S.A. sumele primite prin serviciul de mandat poştal, în următoarele cazuri:

a) sumele care reprezintă penalităţi sau alte daune-interese aferente cheltuielilor cu energia;

b) sumele suplimentare primite din cauza erorilor materiale intervenite la efectuarea plăţilor prin mandat poştal, în cazul în care aceste sume nu pot fi compensate din valoarea facturilor emise ulterior, deoarece beneficiarii de sprijin nu solicită plata acestora prin mandat poştal.

(6) În cazul în care furnizorii de energie, respectiv societăţile autorizate primesc sume suplimentare din cauza erorilor materiale intervenite la efectuarea plăţilor prin mandat poştal, aceste sume se compensează din valoarea facturilor emise ulterior, în cazul în care beneficiarii de sprijin solicită plata acestora prin mandat poştal."

27. La articolul 11, literele a), c) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

a) valoarea nominală a cardurilor de energie utilizate pentru plata prin serviciul de mandat poştal, cont din care Compania Naţională «Poşta Română» - S.A. virează, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, sumele aferente mandatelor poştale emise pentru beneficiarii de sprijin în conturile furnizorilor de energie, respectiv ale societăţilor autorizate;

. . . . . . . . . .

c) tariful aferent serviciului de mandat poştal emis pe baza cardului de energie pentru virarea sumelor către destinatari, respectiv către furnizorii de energie electrică, energie termică, inclusiv pentru energie termică în sistem centralizat, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleţi, respectiv societăţile autorizate sau asociaţiile de locatari/proprietari;

. . . . . . . . . .

f) valoarea cheltuielilor cu comisioanele bancare aferente plăţilor efectuate de Compania Naţională «Poşta Română» - S.A. către furnizorii de energie, respectiv societăţile autorizate;".

28. La articolul 16 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

b) eliberarea de certificate de validare a datoriilor, respectiv certificate de validare a achiziţiei şi montajului de către asociaţiile de proprietari pentru alte persoane decât titularul aflat în evidenţele acestora;

c) solicitarea de către beneficiari şi/sau furnizarea de numerar în schimbul cardurilor de energie/certificatelor de validare a datoriilor/certificatelor de validare a achiziţiei şi montajului sau pentru fracţiuni din acestea;".

29. Titlul capitolului IV se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

CAPITOLUL IVBugetul măsurii temporare Sprijin pentru compensarea preţului la energie, respectiv al măsurii temporare Sprijin pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică. Reguli de bugetare şi finanţare"

30. La articolul 19, după alineatul (1¹) se introduce un nou alineat, alin. (1²), cu următorul cuprins:

"

(1²) Bugetul măsurii temporare Sprijin pentru compensarea costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică se stabileşte în sumă de 375.000 mii lei şi are ca sursă de finanţare Fondul pentru Modernizare."

31. La articolul 22, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:

"

(5) Se autorizează unitatea de implementare din cadrul MIPE să efectueze transferul sumelor necesare reprezentând sprijinul pentru persoanele vulnerabile în vederea compensării costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică în contul de disponibil al Companiei Naţionale «Poşta Română» - S.A., în baza situaţiilor centralizate întocmite de către autorităţile publice locale şi a cardurilor de energie emise. Transferul sumelor necesare pentru sprijinul populaţiei vulnerabile în vederea compensării costurilor aferente achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică se efectuează pe baza convenţiei încheiate între MIPE şi Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., cu respectarea prevederilor legale privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor."

32. La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins:

"

(1¹) Sumele utilizate pentru serviciul de mandat poştal şi utilizate de către beneficiarii sprijinului până la data expirării perioadei de valabilitate se includ în cereri de rambursare întocmite de către unitatea de implementare din cadrul MIPE, care se depun la datele prevăzute în contractul de finanţare la Ministerul Energiei."

Art. III. -

La articolul 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 august 2014, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

(5) În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice, în sistem de distribuţie orizontală, este obligatorie montarea sistemelor de măsurare a consumurilor până la 31 decembrie 2024 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă de consum la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit. Pentru condominiile cu distribuţie verticală a agentului termic în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor, este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, denumite în continuare repartitoare de costuri; în cazul repartitoarelor de costuri pentru încălzire, acestea se montează pe toate corpurile de încălzire din fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit."

Art. IV. -

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene va aproba prin ordin modelul certificatului de validare a achiziţiei şi a montajului sistemelor de repartizare a costurilor cu energia termică, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

	p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, ALFRED-ROBERT SIMONIS	PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE-IONEL CIUCĂ

Bucureşti, 29 decembrie 2023.

Nr. 428.