Decizia nr. 726/2014 referitoare la respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (6), art. 8
alin. (1), art. 24 alin. (4), art. 30 alin. (1) lit. j), art. 39, art. 41, art.
49 alin. (1), art. 50 alin. (2) şi art. 51 din Legea nr. 230/2007 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi
a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.588/2007, în ansamblul lor şi, în special, a prevederilor art.
44 din acestea
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 163 din
09/03/2015
|
Augustin Zegrean
|
- preşedinte
|
|
|
Valer Dorneanu
|
- judecător
|
|
|
Toni Greblă
|
- judecător
|
|
|
Petre Lăzăroiu
|
- judecător
|
|
|
Mircea Ştefan Minea
|
- judecător
|
|
|
Daniel Marius Morar
|
- judecător
|
|
|
Mona-Maria Pivniceru
|
- judecător
|
|
|
Puskas Valentin Zoltan
|
- judecător
|
|
|
Tudorel Toader
|
- judecător
|
|
|
Cristina Cătălina Turcu
|
- magistrat-asistent
|
Cu participarea reprezentantului Ministerului
Public, procuror Antonia Constantin.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 8,
art. 24 alin. (4), art. 29 lit. j), art. 39, art.
41, art. 49, art. 50 alin. (2) şi art.
51 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi ale Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, excepţie ridicată de
Elena Simion şi Stelian Simion în Dosarul nr. 6.566/94/2012 al Judecătoriei
Buftea şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.
172D/2014.
2. La apelul nominal se prezintă personal
autorii excepţiei, precum şi preşedintele Asociaţiei de proprietari a blocului
D Buftea, cu împuternicire la dosar. Procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă că, la dosar,
Asociaţia de proprietari a blocului D Buftea, prin reprezentant, a depus
concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei, invocând în acest
sens considerentele Deciziei nr. 516 din 9 octombrie 2014,
precum şi un set de acte din care rezultă întârzieri la plata facturilor către
furnizori.
4. Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul autorilor excepţiei. Autorul Stelian Simion
solicită admiterea excepţiei, susţinând, în esenţă, următoarele: art. 6 din
Legea nr. 230/2007 este neconstituţional deoarece nicio instanţă de judecată nu
face comunicarea încheierii de înfiinţare a asociaţiei de proprietari către cei
care nu sunt înscrişi în asociaţie, din acest motiv recursul său fiind respins; art.
8 din Legea nr. 230/2007 aduce atingere dreptului de proprietate
deoarece permite modificarea, cu un cvorum de două treimi, a acordului de
asociere; art. 24 din Legea nr. 230/2007 este neconstituţional
deoarece asociaţia ia măsuri şi în numele acelora care nu sunt membri; art.
30 din Legea nr. 230/2007 este neconstituţional deoarece penalizările
sunt stabilite abuziv, constituind sancţiuni în sine, fără a fi percepute de
fapt de către furnizori; art. 39 este neconstituţional deoarece în temeiul
acestuia o majoritate impune soluţii abuzive unei minorităţi; spaţiile din
clădire ar trebui folosite conform destinaţiei acestora, iar nu în scopul
hotărât de o minoritate; autorii sunt supuşi unei discriminări deoarece taxa
judiciară de timbru pentru cererile de chemare în judecată se plăteşte numai de
către aceştia, iar nu şi de asociaţie. Celălalt autor al excepţiei îşi
însuşeşte punctul de vedere anterior expus.
5. Reprezentantul Asociaţiei de proprietari a
blocului D Buftea solicită respingerea excepţiei, arătând că a depus concluzii
scrise în acest sens.
6. Reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007. Referitor
la celelalte prevederi criticate, apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, în ce priveşte dispoziţiile art.
6 din Legea nr. 230/2007, criticat pentru o pretinsă lipsă de
previzibilitate, se arată că din interpretarea sistematică a acestuia cu
prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, norma devine previzibilă. În plus,
fiind vorba despre o procedură necontencioasă, care se soluţionează potrivit
art. 534 alin. (4) din Codul de procedură civilă, apelul
împotriva încheierii se poate face de orice persoană interesată, astfel că nu
se încalcă accesul liber la justiţie. Criticile formulate cu privire la
dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 230/2007 excedează competenţei
de soluţionare a Curţii Constituţionale. Cu privire la celelalte texte
criticate se solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, potrivit
jurisprudenţei Curţii în materie, apreciindu-se referitor la art. 41 din
Legea nr. 230/2007 că acesta păstrează un just echilibru între interesele
proprietarilor afectaţi şi cele ale asociaţiei, lucrările efectuându-se în urma
unei expertize. Nu se aduce astfel atingere dreptului de proprietate, care nu
este afectat în substanţa sa.
C U R T E A,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
7. Prin Încheierea din 5 februarie 2014,
pronunţată în Dosarul nr. 6.566/94/2012, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
6, art. 8, art. 24 alin. (4), art. 29 lit. j), art.
39, art. 41, art. 49, art. 50 alin. (2) şi art.
51 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi a Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007. Excepţia a fost invocată de
Elena Simion şi Stelian Simion într-o cauză având ca obiect o acţiune în
pretenţii, respectiv obligarea autorilor la plata cheltuielilor de întreţinere
restante şi neachitate, precum şi a penalităţilor de întârziere, acţiune
introdusă de asociaţia de proprietari din imobilul în care locuiesc autorii.
8. În motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate, autorii arată că art. 6 din Legea nr.
230/2007 este neconstituţional, deoarece comunicarea încheierii de constituire
a asociaţiei de proprietari nu se face către toţi proprietarii din condominiu,
astfel încât aceştia să o poată ataca. Art. 8 din Legea nr.
230/2007 este neconstituţional deoarece pentru modificarea sau completarea
statutului ori a acordului de asociere este necesar acordul a 2/3 din numărul
proprietarilor membri ai asociaţiei, iar nu acordul tuturor proprietarilor din
imobil. Totodată, art. 24 alin. (4) din Legea nr. 230/2007
aduce atingere dreptului de proprietate deoarece hotărârile adunării generale a
asociaţiei de proprietari sunt obligatorii şi pentru proprietarii care nu sunt
membri ai asociaţiei. Art. 30 alin. (1) lit. (j) [indicat din
eroare ca fiind art. 29 lit. j) ] şi art. 49 din Legea nr.
230/2007, care reglementează cu privire la stabilirea sistemului propriu de
penalizări pentru restanţe la plata cheltuielilor asociaţiei, aduc atingere
dreptului de proprietate al persoanelor care nu sunt membri ai asociaţiei. Art.
39 şi art. 41 din Legea nr. 230/2007 aduc atingere
dreptului de proprietate privată deoarece utilizarea proprietăţii comune de
către terţi, precum şi modificările constructive şi utilizarea în alte scopuri
a unor părţi sau elemente de construcţie ale clădirii nu necesită acordul
tuturor proprietarilor din clădire. Art. 50 alin. (2) din
Legea nr. 230/2007 creează o inegalitate între asociaţie şi proprietar,
întrucât acţiunea în justiţie promovată de asociaţie este scutită de taxă de
timbru, pe când acţiunea în justiţie introdusă de proprietar este supusă
timbrării. Art. 51 din Legea nr. 230/2007 încalcă dreptul de
proprietate privată deoarece se poate înscrie un privilegiu în registrul de
publicitate imobiliară la simpla cerere a preşedintelui asociaţiei de
proprietari pentru o sumă datorată cu titlu de restanţă, care nu este cuprinsă
într-un titlu executoriu.
9. Autorii mai arată că Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, şi, în special, art.
44 din aceste norme, sunt neconstituţionale deoarece preiau articolele
menţionate din Legea nr. 230/2007 cu privire la care s-au
formulat anterior criticile.
10. Judecătoria Buftea apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate stabilind
limitele dreptului de proprietate, fără a aduce atingere substanţei acestuia.
Administrarea unui condominiu presupune adoptarea unor măsuri cu majoritate de
voturi şi stabilirea unor obligaţii în sarcina tuturor proprietarilor, astfel
încât să se asigure exercitarea normală a dreptului de proprietate comună pe
cote-părţi stabilă şi forţată, precum şi funcţionarea permanentă a acestor
spaţii şi servicii comune.
11. Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
12. Avocatul Poporului apreciază că prevederile
Legii nr. 230/2007 sunt constituţionale, invocând
considerentele ce stau la baza deciziilor Curţii Constituţionale nr.
393 din 19 martie 2009, nr. 402 din 19 martie 2009, nr. 1.117 din 8
septembrie 2011 şi nr. 519 din 15 mai 2012. Excepţia de
neconstituţionalitate a Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 230/2007, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.588/2007, este inadmisibilă.
13. Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctul de
vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
notele scrise depuse de Asociaţia de proprietari a blocului D Buftea,
concluziile autorilor excepţiei, ale reprezentantului celeilalte părţi şi ale
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată
şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din
Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate,
astfel cum a fost reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie
prevederile art. 6, art. 8, art. 24 alin. (4),
art. 29 lit. j), art. 39, art. 41, art. 49,
art. 50 alin. (2) şi art. 51 din Legea nr.
230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de
proprietari, precum şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor
de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007.
Curtea observă, referitor la conţinutul indicat de autori ca fiind al art. 29
lit. j) din Legea nr. 230/2007, că acesta se regăseşte, în realitate, în art.
30 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 230/2007. Curtea mai reţine
că autorii formulează critici doar cu privire la art. 6 alin. (6),
art. 8 alin. (1), art. 24 alin. (4), art. 30 alin. (1) lit.
j), art. 39, art. 41, art. 49 alin. (1),
art. 50 alin. (2) şi art. 51 din Legea nr.
230/2007. Totodată, sunt criticate Normele metodologice de aplicare a
Legii nr. 230/2007, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.588/2007, în ansamblul lor, şi, în special, prevederile art. 44 din
acestea. De asemenea, Curtea constată că art. 6 alin. (6) din
Legea nr. 230/2007 a fost modificat prin art. 66 din capitolul
II al titlului IV din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Întrucât data
dobândirii personalităţii juridice de către asociaţia de proprietari este
anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 76/2012, Curtea se va
pronunţa cu privire la art. 6 alin. (6) din Legea nr. 230/2007
în forma anterioară modificării.
16. Având în vedere toate aspectele anterior
menţionate, Curtea urmează să se pronunţe asupra prevederilor art. 6 alin.
(6) ce reglementează calea de atac a recursului împotriva încheierii
de constituire a asociaţiei de proprietari, art. 8 alin. (1)privind
cvorumul necesar pentru modificarea sau completarea statutului sau acordului de
asociere, art. 24 alin. (4), art. 30 alin. (1) lit. j) şi art.
39 referitor la condiţiile utilizării de către terţi a proprietăţii
comune, art. 41 referitor la modul în care se vor face
modificările constructive şi utilizarea în alte scopuri a unor părţi sau
elemente de construcţie ale clădirii, art. 49 alin. (1), art. 50 alin.
(2) şi art. 51 privind instituirea unui privilegiu
imobiliar cu rang prioritar din Legea nr. 230/2007 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, precum
şi a prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor
de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 18 ianuarie
2008, în ansamblul lor, şi, în special, a prevederilor art. 44 din acestea.
17. Dispoziţiile art. 24 alin. (4),
art. 30 alin. (1) lit. j), art. 49 alin. (1) şi
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 au următorul cuprins:
- Art.
24 alin. (4):
"Hotărârile adunării generale a
asociaţiei de proprietari sunt obligatorii şi pentru proprietarii din
condominiu care nu au fost prezenţi la adunarea generală, precum şi pentru
proprietarii care nu sunt membri ai asociaţiei de proprietari.";
- Art.
30 alin. (1) lit. j):
"Comitetul executiv, reprezentat de
preşedintele asociaţiei de proprietari, are următoarele atribuţii: [...]
j) stabileşte sistemul propriu de penalizări
ale asociaţiei de proprietari pentru restanţele afişate pe lista de plată ce
privesc cheltuielile asociaţiei de proprietari, conform prevederilor
legale";
- Art.
49 alin. (1):
"Asociaţia de proprietari poate stabili
un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată
pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de
întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte
termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăşi suma
la care s-au aplicat.";
- Art.
50 alin. (2):
"Acţiunea asociaţiei de proprietari este
scutită de taxă de timbru."
18. În opinia autorilor excepţiei de
neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor
constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în
drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art.
44 referitor la dreptul de proprietate privată
19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 6 alin. (6), art. 8 alin. (1), art.
39, art. 41 şi art. 51 din Legea nr.
230/2007, Curtea observă că obiectul cauzei în care a fost ridicată îl
constituie obligarea autorilor la plata cheltuielilor de întreţinere restante
şi neachitate, precum şi a penalităţilor de întârziere. Aşa fiind, textele de
lege anterior menţionate nu îndeplinesc condiţia de admisibilitate prevăzută de
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la
legătura cu soluţionarea cauzei.
20. Totodată, Curtea constată că în cauză s-a
ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 18 ianuarie 2008, în ansamblul lor,
şi, în special, a prevederilor art. 44 din acestea. Or,
potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, obiectul
excepţiei îl formează legile sau ordonanţele, ca acte normative de reglementare
primară, şi nu actele de reglementare secundară, respectiv hotărâri de guvern.
21. Din această perspectivă, Curtea urmează să
respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
6 alin. (6), art. 8 alin. (1), art. 39, art.
41 şi art. 51 din Legea nr. 230/2007, precum şi ale Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, în
ansamblul lor, şi, în special, a prevederilor art. 44 din acestea.
22. Referitor la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4), art. 30
alin. (1) lit. j) şi art. 49 alin. (1) din
Legea nr. 230/2007 prin raportare la dispoziţiile art. 44 referitoare
la dreptul de proprietate privată din Legea fundamentală,
Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în cazul unui imobil cu
mai multe locuinţe, proprietarii deţin, pe lângă dreptul de proprietate
individuală asupra apartamentelor sau spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea
de locuinţă şi un drept de proprietate comună pe cote-părţi stabilă şi forţată
asupra celorlalte spaţii dintr-un condominiu. Pornind de la această stare de
coproprietate forţată asupra părţilor comune ale imobilului, precum şi de la
necesitatea reprezentării intereselor proprietarilor în raporturile cu terţii
furnizori de servicii, legiuitorul a reglementat posibilitatea înfiinţării
asociaţiilor de proprietari, structuri asociative cu personalitate juridică ce
au ca scop administrarea, folosirea, întreţinerea şi exploatarea imobilului în
interesul tuturor proprietarilor.
23. Curtea observă că, din perspectiva scopului
anterior menţionat, care nu poate fi calificat decât ca legitim, caracterul
obligatoriu al hotărârii asociaţiei de proprietari şi pentru proprietarii care
nu sunt membri, precum şi posibilitatea de a se stabili un sistem propriu de
penalizări reprezintă măsuri adecvate, necesare şi care păstrează un just
echilibru între interesul colectiv al proprietarilor şi cel individual al
fiecărui proprietar în parte. În sensul celor anterior reţinute, Curtea observă
că, potrivitart. 26 din Legea nr. 230/2007, oricare dintre
proprietari poate ataca în justiţie respectiva hotărâre, dacă apreciază că
aceasta este de natură să producă daune intereselor sale, şi să ceară instanţei
suspendarea executării hotărârii până la soluţionarea litigiului (a se vedea în
acest sens Decizia nr. 393 din 19 martie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009).
24. Curtea mai observă că legiuitorul a permis
stabilirea de către asociaţia de proprietari a unui sistem propriu de
penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, reglementând un maximum cu
privire la cuantumul acestora, respectiv de 0,2% pentru fiecare zi de
întârziere, fără ca suma penalizărilor să poată depăşi suma la care s-au
aplicat, precum şi cu privire la perioada de la care se vor aplica - numai după
o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată.
Potrivit art. 25 alin. (2) din Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 230/2007, sumele rezultate din aplicarea
penalităţilor de întârziere vor face obiectul fondului de penalităţi al
asociaţiei de proprietari şi se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor
impuse asociaţiei de proprietari de către terţi şi pentru cheltuieli de
reparaţii ale proprietăţii comune sau pentru alte cheltuieli de natură
administrativă. Curtea constată că textul de lege criticat instituie o măsură
de protecţie a proprietarilor care-şi plătesc la termen cotele de contribuţie
la cheltuielile asociaţiei de proprietari. În lipsa unei astfel de reglementări
s-ar putea ajunge în situaţia ca aceştia să nu mai beneficieze de serviciile
contractate cu terţii ori să suporte penalităţile ce rezultă din neplata la
termen a serviciilor de către alţi proprietari. Aşadar, această măsură
sancţionează pe de-o parte comportamentul culpabil al proprietarilor, iar pe de
altă parte protejează colectivitatea fără a aduce atingere justului echilibru
între interesele concurente. Aşa fiind, nu poate fi primită critica privind
încălcarea dreptului de proprietate aparţinând autorilor excepţiei, prevederile
legale criticate fiind în acord cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza
a doua din Constituţie potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de
proprietate sunt stabilite prin lege.
25. Referitor la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din
Legea nr. 230/2007, criticate din perspectiva existenţei unei inegalităţi între
asociaţie şi proprietar sub aspectul obligaţiei de a plăti taxa de timbru în
cazul acţiunilor în justiţie, obligaţie care incumbă numai proprietarului,
Curtea observă că scutirea de la plata taxei de timbru reprezintă o facilitate
fiscală acordată de legiuitor asociaţiilor de proprietari numai cu privire la
acţiunile ce decurg din neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile
asociaţiei. Instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxei
judiciare de timbru, constând în scutiri de la plata acesteia, nu este însă
contrară prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, deoarece
atât obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru, cât şi excepţiile
stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii
identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură. În cauză, tratamentul
juridic diferit se impune pentru situaţii de fapt diferite, având o justificare
obiectivă şi raţională, şi anume necesitatea recuperării de către asociaţiile
de proprietari a cotelor de întreţinere cu mai multă uşurinţă, ţinând cont atât
de posibilitatea existenţei unui număr mare de datornici, de debitele mari pe
care aceştia le au, cât şi de consecinţele grave ale neachitării acestora.
Raţiunea pentru care asociaţiile de proprietari beneficiază de scutirea de la
plata taxei de timbru constă în înlesnirea recuperării sumelor de bani ce
reprezintă cotele de întreţinere restante, fapt de care depinde însăşi
administrarea imobilului.
26. Pentru considerentele expuse mai sus, în
temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din
Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu
unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (6), art. 8 alin.
(1), art. 39, art. 41 şi art. 51 din
Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
asociaţiilor de proprietari, precum şi aleNormelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea
şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.588/2007, în ansamblul lor, şi, în special, a prevederilor art.
44 din acestea, excepţie ridicată de Elena Simion şi Stelian Simion în
Dosarul nr. 6.566/94/2012 al Judecătoriei Buftea.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în dosarul aceleiaşi instanţe
şi constată că prevederile art. 24 alin. (4), art. 30 alin. (1) lit.
j), art. 49 alin. (1) şi art. 50 alin. (2) din
Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
asociaţiilor de proprietari sunt constituţionale în raport cu criticile
formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Buftea şi se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 16
decembrie 2014.
|
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN |
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu |
ACTIUNi REALIZATA cu sprijinul: sc
dalkia romania sa, arcon, Elsaco, ista romania, radet bucuresti. partener
media: RADIO ROMANIA ACTUALITATI – BUCURESTI FM 98,3; arena CONSTRUCTIILOR.
Ne puteti contacta la: mihai.mereuta@habitaturban.ro, tel 021.3413062, mobil 0743.627.705, sau adresa
corespondenta: OP 49, CP 21 Sector 2 Bucuresti. www.habitaturban.ro,
www.regenerareurbana.ro, www.casa-plus.ro; http://urban-plus-ro.blogspot.ro/
