Multumiri!

În numele Ligii Asociatiilor de Proprietari Habitat şi al meu personal ţin să muţumesc tuturor celor ce ne-au sprijinit in acest an si sa imi exprim speranta ca vor fi alaturi de noi si in anul 2017!
Sprijinul a fost esential pentru a putea derula programele de consiliere si indrumare gratuite adresate membrilor si reprezentantilor asociatiilor de proprietari!
Intervenţiile specialistilor, participarea la discuţii, precum şi raspunsurile la obiect au fost factori ce au contribuit la ceea ce noi considerăm că a fost programe de consiliere / dezbateri de succes.
Va dorim ca Sarbatorile ce vin sa va aduca sanatate, fericire, armonie si intelegere!

Noi amenzi aberante pentru asociatiile de proprietari

Ordonanţa de urgenţă nr. 82/2016 pentru aprobarea Statutului special al funcţiei publice specifice de inspector social şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 29/11/2016

   Art. 19. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 629 din 2 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

   1. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

    "Art. 33. - (2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei următoarele fapte:

     c) nerespectarea de către asociaţia de proprietari/locatari a dispoziţiilor art. 20 alin. (1)-(4), art. 22 alin. (3) şi art. 24 alin. (3).

Ordonanţa de urgenţă nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece

Text actualizat la data de 28.11.2015.

   Art. 20. - (1) Lunar, până cel târziu la data de 3 a lunii, reprezentantul furnizorului de energie termică ori de gaze naturale împreună cu reprezentantul asociaţiei de proprietari/locatari, după caz, stabilesc consumul general de energie termică sau de gaze naturale.

   (2) La stabilirea consumului general, persoanele prevăzute la alin. (1) încheie un proces-verbal constatator al cărui model se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

   (3) Pe baza datelor cuprinse în procesul-verbal constatator, asociaţia de proprietari/locatari defalcă consumul general pe consumatori individuali.

   (4) Până la data de 5 a fiecărei luni, asociaţia de proprietari/locatari transmite furnizorilor prevăzuţi la alin. (1) situaţia centralizatoare cuprinzând consumurile defalcate pentru beneficiarii de ajutor pentru încălzirea locuinţei.

   (5) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică furnizorilor cu un număr de peste 1.000 clienţi, precum şi în situaţia existenţei de repartitoare de încălzire în cazul energiei termice sau în situaţiile în care reglementările legale în domeniul energiei termice ori gazelor naturale dispun în alt fel.

   Art. 22. - (1) Lunar, în termen de 10 zile de la primirea facturii, asociaţiile de proprietari/locatari au obligaţia de a defalca cheltuielile privind energia termică pe consumatori individuali, ţinând cont de ajutorul pentru încălzirea locuinţei stabilit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

   (2) În cazul asociaţiilor de proprietari/locatari care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat, defalcarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se evidenţiază într-un borderou care se transmite furnizorului în termen de maximum două zile de la întocmire.

   (3) Asociaţia de proprietari/locatari are obligaţia de a evidenţia lunar ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu energie termică în tabelul cu cheltuielile de întreţinere.

   Art. 24. - (1) Lunar, în termenul stabilit prin contract, după primirea facturii, asociaţiile de proprietari/locatari au obligaţia de a defalca cheltuielile privind gazele naturale pe consumatori individuali, ţinând cont de ajutorul pentru încălzirea locuinţei stabilit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

   (2) Defalcarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se evidenţiază într-un borderou care se transmite furnizorului în termen de maximum două zile de la întocmire.

   (3) Asociaţia de proprietari/locatari are obligaţia de a evidenţia lunar ajutorul pentru gaze naturale în tabelul cu cheltuielile de întreţinere.

2016 11 16 raspuns ANRSC Repartitoare

NOTĂ DE FUNDAMENTARE - HOTĂRÂRE PENTRU APROBAREA STRATEGIEI NAŢIONALE A LOCUIRII - Schimbări preconizate

 Având în vedere importanța domeniului locuirii, Guvernul României a stabilit ca prioritate strategică pentru anul 2016 elaborarea Strategiei Naționale a Locuirii, demers aflat în responsabilitatea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Totodată, Strategia Națională a Locuirii este prevăzută în cadrul Programulului Naţional de Reformă (PNR) document care constituie platforma-cadru pentru definirea reformelor structurale şi a priorităţilor de dezvoltare care ghidează evoluţia României până în anul 2020, în concordanţă cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020.

În vederea fundamentării deciziilor în domeniul locuirii Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a realizat proiectul „Coordonarea şi selecţia eficientă şi transparentă a proiectelor de infrastructură finanţate din instrumente structurale şi de la bugetul de stat pentru perioada 2014 - 2020” , proiect care a avut un scop mai amplu, de a sprijini utilizarea eficientă a  fondurilor publice printr-o coordonare mai bună cu fondurile europene.

Ca parte a proiectului au fost realizate analize şi recomandări în vederea fundamentării Strategiei Naţionale a Locuirii, demers realizat cu sprijinul Băncii Mondiale care a elaborat trei rapoarte de analiză privind locuirea: “Către o strategie naţională a locuirii” (oferă recomandări care să abordeze decalajele din sectorul locuirii din România şi să pună bazele pentru Strategia Națională în domeniul Locuirii în România), „Coordonarea fondurilor guvernamentale cu fondurile europene” (prezintă modul în care investiţiile din sectorul locuirii făcute de stat pot completa investiţiile UE), „Prioritizarea programelor şi proiectelor” (oferă o analiză detaliată a tuturor programelor aferente locuirii din România, propune noi programe, precum şi reforme ale programelor existente, împreună cu mecanisme de prioritizare şi acţiuni necesare pentru realizarea acestui lucru).

În baza analizelor realizate, Banca Mondială a propus un set de recomandări care să constituie pilonii cheie ai strategiei naţionale în domeniul locuirii, recomandările structurate la nivelul a cinci arii prioritare: (1) consolidarea seismică a clădirilor rezidenţiale cu structură nesigură, (2) prioritizarea îmbunătăţirii locuinţelor şi cartierelor vechi, (3) prioritizarea asistenţei din sectorul locuirii, acordate persoanelor sărace şi vulnerabile, (4) îmbunătăţirea programului de locuinţe sociale, (5) facilitarea construirii de locuinţe accesibile ca preţ de către sectorul privat. Aceste recomandări au fost analizate și dezbătute împreună cu actorii relevanţi a principalelor în cadrul atelierelor de lucru privind locuirea organizate de către Banca Mondială în luna iulie 2015.

În conformitate cu recomandările Băncii Mondiale, unul dintre principiile de bază ale strategiei trebuie să fie o piață funcțională de locuințe care implică atât sectorul public, cât și pe cel privat, în care sectorul public joacă un rol esențial în furnizarea de sprijin direct în sectorul locuințelor pentru grupurile cele mai sărace și mai vulnerabile, intervine în mod activ pe acele teme și sectoare specifice care se confruntă cu disfuncționalitate de piață sau cu externalități negative şi creează stimulente în vederea unor schimbări de comportament și a valorificării investițiilor private în direcția locuințelor accesibile prin soluții de piață „asistate” iar sectorul privat adaptează soluțiile la  nevoile în materie de locuințe ale grupurilor sociale cu venituri medii și mari.

Totodată, din rapoartele elaborate de Banca Mondială rezultă ca necesitate redefinirea rolului statului în scopul asigurării unei pieţe funcţionale a locuinţelor fapt care ar putea ameliora în mod semnificativ condițiile de locuit la costuri relativ scăzute. Aceste îmbunătățiri nu numai că ar face locuințele mai accesibile și de o calitate mai bună, dar ar avea efecte și asupra economiei în general.

Strategia Națională a Locuirii vizează abordarea integrată a problemelor multiple şi complexe ale domeniului locuirii manifestate atât în mediul urban cât şi în cel rural, având ca arie de cuprindere atât locuinţele cât şi problematicile care sunt asociate locuirii aflate în domeniul de responsabilitate al statului precum accesul la servicii de utilităţi publice (apă, canalizare), politici de dezvoltare urbană, etc.

Scopul strategiei este identificarea măsurilor și crearea instrumentelor pentru asigurarea accesului la condiţii de locuire adecvate pentru toate categoriile de persoane, până în anul 2030, având ca principii:

•         siguranţa stabilităţii structurale a locuinţelor;

•         acces egal şi nediscriminatoriu la locuinţe pentru comunităţile defavorizate sau marginalizate;

•         accesibilitate din punct de vedere al preţului: Eurostat defineşte o “supraîncărcare” financiară a unei gospodării atunci când costurile totale aferente locuirii şi utilităţilor depăşesc 40% din venitul net.

•         dezvoltarea urbană şi accesul la servicii de utilităţi publice;

•         valorificarea fondului construit existent;

•         locuinţe corespunzătoare care pot fi utilizate de comunităţi cu nevoi speciale, precum persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi tipuri neconvenţionale de familie, etc.

•         accesul la oportunităţi de locuri de muncă şi mobilitatea forţei de muncă.

În baza Hotărârii Guvernului nr. 711/2001 privind înfiinţarea Centrului Naţional pentru Aşezări Umane (habitat), cu modificările şi completările ulterioare, s-a înfiinţat Centrul Naţional pentru Aşezări Umane (habitat), organism interministerial, fără personalitate juridică, care funcţionează sub autoritatea primului-ministru. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2001, Centrul Naţional pentru Aşezări Umane (habitat) are ca atribuţii principale elaborarea şi aplicarea strategiei naţionale a locuirii.

Componenţa Centrului Naţional pentru Aşezări Umane (CNAU) este formată din reprezentanţi a 24 de instituţii, autorităţi ale administraţiei publice centrale, institute de cercetare, structuri asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, organizaţii neguvernamentale de utilitate publică din domeniul locuirii şi confederaţii patronale şi sindicale interesate, reprezentative la nivel naţional. Având în vedere numărul mare al membrilor CNAU, acest organism interministerial nu a fost nicodată funcţional, în ciuda încercărilor de constituire şi convocare a acestuia. În acest sens se consideră necesară abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 711/2001 şi constituirea, în baza prezentei hotărâri, a unui comitet interministerial cu o componenţă mai suplă şi cu atribuţii în monitorizarea implementării Strategiei Naţionale a Locuirii.

Strategia Națională a Locuirii stabilește măsuri strategice necesare pentru reforma legislativă şi instituţională, precum şi pentru reformarea mecanismelor de finanţare a domeniului locuirii cu scopul asigurării unor condiţii de locuire adecvate şi accesibile.

http://www.mdrap.ro/hg-pentru-aprobarea-strategiei-nationale-a-locuirii

NOTĂ DE FUNDAMENTARE - HOTĂRÂRE PENTRU APROBAREA STRATEGIEI NAŢIONALE A LOCUIRII - Descrierea situaţiei actuale

România deține astăzi un potențial remarcabil de dezvoltare într-un context caracterizat de provocări persistente în multe sectoare vitale. Una dintre provocări este asigurarea pentru toţi cetățenii săi a infrastructurii și serviciilor publice de care au nevoie pentru a se bucura de beneficiile dezvoltării și pentru a le spori. Totodată, România se confruntă cu anumite carențe, cum ar fi  infrastructura de transport deficitară, lipsa de acces la apă și canalizare în anumite zone rurale, provocări la nivel de capacitate administrativă, în special în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene. Totodată, au fost făcute progrese importante spre o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Rezultate pozitive au fost înregistrate în special în marile centre urbane, capitala României Bucureşti depășind alte capitale europene precum Madrid, Lisabona și Atena și în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.

Datele statistice confirmă perspectivele de creștere economică ale României, iar acest context favorabil trebuie valorificat pentru a permite cetățenilor să aibă acces la oportunități și să-şi maximizeze potențialul productiv. În acest context, domeniul locuirii deţine un rol important în procesul de creştere economică şi incluziune socială, însă este necesară reformarea politicilor astfel încât problemele multiple la nivelul domeniului să fie abordate la nivel strategic într-un mod coordonat.

Din punct de vedere al nivelului sărăciei, România este pe locul 2 în Uniunea Europeană, însă condiţiile de locuire sunt cele mai scăzute din Europa. România este una dintre ţările cu cea mai mare viteză de scădere a   populației din lume, cu o scădere a populației preconizată la peste 15% până în 2050. Numărul de locuințe depășește numărul de familii - aproximativ 8 milioane de locuințe la 7,2 milioane de familii. Amploarea fenomenului migraţiei din ultimii ani a generat un dezechilibru al cererii şi ofertei, cu suprapopularea unor centre urbane şi o incidenţă ridicată a locuinţelor neocupate în altele. Procentul locuințelor vacante din România, de 16%, se numără printre cele mai ridicate din lume.

Fondul imobiliar se deteriorează rapid din cauza întreținerii necorespunzătoare și a gestionării inadecvate a clădirilor multifamiliale vechi. De asemenea, multe familii cu venituri scăzute şi medii locuiesc în clădiri care sunt monumente istorice sau în clădiri cu risc seismic ridicat precum și  în cartiere dărăpănate, acestea neavând la dispoziție resursele necesare pentru a face îmbunătățirile necesare. Aceste clădiri reprezintă un pericol pentru public şi o amenințare la adresa patrimoniului arhitectural al României și a vitalității orașelor, dar pot fi considerate ca oportunități de revitalizare a cartierelor.

Locuințele publice reprezintă aproximativ 2% din fondul imobiliar și sunt insuficiente, nesatisfăcând cererea, așa cum reiese din listele de așteptare pentru închirierea de locuințe sociale.

Proprietatea fragmentată asupra locuinţelor alocate necorespunzător din punct de vedere spaţial restricţionează mobilitatea resurselor către locaţii mai productive. Piața de închiriere de locuințe este, în mare parte, neoficială și nereglementată, iar unele politici, în contextul actual al pieței, fac imposibilă reorientarea structurilor care au fost situate fără referire la valoarea amplasamentului pe care au fost construite. Acest mod de alocare limitează de asemenea mobilitatea forței de muncă, în special într-un mediu caracterizat de o rată ridicată a șomajului.

Criza financiară globală din perioada 2008-2010 a dus la o scădere semnificativă a prețurilor locuințelor, aspect care a condus la falimentul multor dezvoltatori imobiliari. Piața este încă în curs de recuperare în urma acestui șoc şi multe gospodării au suferit pierderi majore în termeni de bunăstare şi capital.

Orașele importante ale țării continuă să se confrunte în acelaşi timp cu fenomenul extinderii urbane rapide şi cu pierderi de populaţie, cu implicații negative pentru durabilitatea măsurilor cu efect asupra mediului.

Cheltuielile pentru locuinţe publice sunt efectuate prin intermediul a aproximativ 20 de programe diferite iar, în total, bugetul alocat reprezintă numai o parte din cota medie din PIB alocată asistenţei în privinţa locuirii în alte ţări cu venituri medii.

În consecinţă, reforma politicii locuirii este necesară şi repezintă o oportunitate pentru România pentru a valorifica mai bine potențialul existent la nivelul domeniului locuirii, pentru a utiliza mai eficient resursele bugetare şi pentru a le direcţiona către persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin, pentru a oferi locuinţe sigure, în conformitate cu puterea de cumpărare sau de gestionare a resurselor pentru locuire.

Lipsa reformelor necesare ar putea determina ca o parte şi mai mare din populaţia tânără dinamică a României să caute oportunităţi prin emigrare sau ca multe dintre cartierele istorice ale ţării să continue să se deterioreze şi să fie expuse riscului seismic care a devastat zone întinse din Bucureşti cu aproape 40 de ani în urmă.

Locuirea este o provocare majoră pentru dezvoltarea României și implică necesitatea unei abordări integrate care să țină cont de impactul economic, social și de mediu al măsurilor adoptate. Strategia globală pentru locuire a Națiunilor Unite arată că locuirea trebuie corelată cu alte strategii și politici, fiind inseparabilă de alte obiective precum reducerea sărăciei, incluziunea socială și dezvoltarea economică, pentru a obține rezultate coerente și durabile. Astfel, Strategia Națională a Locuirii este strâns legată și se înscrie în cadrul altor documente strategice precum Agenda pentru dezvoltare durabilă care prevede până în orizontul 2030 accesul tuturor la locuință, la un cost accesibil, și reabilitarea cartierelor marginalizate. De asemenea, obiectivele și măsurile strategiei, în special cele privind colectarea de date, eficiența energetică și reducerea riscului seismic, limitarea dezvoltării urbane necontrolate, reabilitarea clădirilor vechi și încurajarea investițiilor private și a parteneriatelor cu sectorul public, se aliniază pe principiile și recomandările conținute în Carta de la Geneva privind locuirea durabilă.

Mai mult, România s-a alăturat liderilor celor 193 state membre ale ONU la Summit-ul privind dezvoltarea din septembrie 2015 adoptând Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu. Pentru prima oară, acţiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare. Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabileşte o agendă de acţiune ambiţioasă pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

În acest sens, obiectivul 11 intitulat „Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile” cuprinde măsuri care privesc:

-          asigurarea accesului tuturor persoanelor la locuințe adecvate, în condiții de siguranță și la prețuri accesibile, servicii de bază și  îmbunătăţirea condiţiilor de locuire din cartierele sărace;

-          dezvoltarea urbană durabilă și favorabilă incluziunii și participării, planificarea integrată și durabilă a aşezărilor umane.

În acest context, sectorul locuirii are un potenţial considerabil, chiar determinant pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, încetinirea declinului populației și pentru încurajarea unui model durabil de dezvoltare precum şi pentru stimularea creşterii macroeconomice.

http://www.mdrap.ro/hg-pentru-aprobarea-strategiei-nationale-a-locuirii

World Congress of the International Union of Tenants comes to Glasgow!

http://www.scottishhousingnews.com/11725/world-congress-of-the-international-union-of-tenants-comes-to-glasgow/

Extras Legea Serviciilor Comunitare de Utilitati Publice

Scutire Apa de Ploaie - Constanta

Scutire Apa de ploaie - Craiova

Curtea Constituţională- posibilitatea de a se stabili un sistem propriu de penalizări reprezintă o măsură adecvată, necesară şi care păstrează un just echilibru între interesul colectiv al proprietarilor şi cel individual, al fiecărui proprietar în parte!

Referitor la dispoziţiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, având următorul conţinut: "Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat." Astfel, legiuitorul a permis stabilirea de către asociaţia de proprietari a unui sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, reglementând un maximum cu privire la cuantumul acestora, respectiv de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, fără ca suma penalizărilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat, precum şi cu privire la perioada de la care se vor aplica - numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată. Potrivit art. 25 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 18 ianuarie 2008, sumele rezultate din aplicarea penalităţilor de întârziere vor face obiectul fondului de penalităţi al asociaţiei de proprietari şi se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociaţiei de proprietari de către terţi şi pentru cheltuieli de reparaţii ale proprietăţii comune sau pentru alte cheltuieli de natură administrativă.

Curtea constată

• în cazul unui imobil cu mai multe locuinţe, proprietarii au, pe lângă dreptul de proprietate individuală asupra apartamentelor sau spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, şi un drept de proprietate comună pe cote-părţi stabilă şi forţată, asupra celorlalte spaţii dintr-un condominiu. Pornind de la această stare de coproprietate forţată asupra părţilor comune ale imobilului, precum şi de la necesitatea reprezentării intereselor proprietarilor în raporturile cu terţii furnizori de servicii, legiuitorul a reglementat posibilitatea înfiinţării asociaţiilor de proprietari, structuri asociative cu personalitate juridică ce au ca scop administrarea, folosirea, întreţinerea şi exploatarea imobilului în interesul tuturor proprietarilor.
• Din perspectiva scopului anterior menţionat, posibilitatea de a se stabili un sistem propriu de penalizări reprezintă o măsură adecvată, necesară şi care păstrează un just echilibru între interesul colectiv al proprietarilor şi cel individual, al fiecărui proprietar în parte.
• textul de lege mai sus mentionat instituie o măsură de protecţie a proprietarilor care plătesc la termen cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari. În lipsa unei astfel de reglementări, s-ar putea ajunge în situaţia ca aceştia să nu mai beneficieze de serviciile contractate cu terţii ori să suporte penalităţile ce rezultă din neplata la termen a serviciilor de către alţi proprietari. Aşadar, această măsură sancţionează pe de o parte comportamentul culpabil al proprietarilor care nu-şi plătesc la termen cotele de contribuţie, iar, pe de altă parte, protejează colectivitatea, fără a aduce atingere justului echilibru între interesele concurente.
• referitor la cuantumul penalităţilor Curtea reţine că acesta este rezonabil, legiuitorul instituind un plafon maxim de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, fără ca suma acestora să poată depăşi suma la care s-au aplicat. Tot ca un beneficiu acordat celor care întârzie sau nu plătesc cota de întreţinere, Curtea observă că acestea se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile, care depăşeşte termenul stabilit pentru plată.

Decizia nr. 207/2016 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari

Informatii suplimentare la: mihai.mereuta@habitaturban.ro (de preferat), sau fax 021.341.30.62, sau Adresa corespondenta: OP 49, CP 21 Sector 2 Bucuresti. www.habitaturban.ro, www.regenerareurbana.ro, www.casa-plus.ro; http://urban-plus-ro.blogspot.ro/

LIGA asociaŢiilor de Proprietari HABITAt

AsociaŢia RomÂnĂ pentru LocuinŢe CASA PLUS

preŞedinte: MIHAI MEREUŢĂ - 0744.751.416; mihai.mereuta@habitaturban.ro; director executiv: tatiana ecaterina musteaŢĂ - 0743.627.705; tatiana.musteata@habitaturban.ro; director resurse umane: daniela FLORINA huŢan - 0743.627.705; dana.hutan@habitaturban.ro; consultant servicii publice: radu corneliu dumitrescu – conctranspresp@yahoo.com; consultant SECTOR 1: FLORENTIN DOGARU - 0723.703.539, norudogaru@yahoo.com, sector 1 Consultant sector 2: gabriela bratu - bratugabriela61@yahoo.com consultant SECTOR 3: Dan rujan - 0744.346.420; drujan1@gmail.com; consultant SECTOR 4: viorica stefu – 0724.507.447; famstefu@yahoo.com; consultant SECTOR 5: ANDREI GHEORGHE - 0722.422.684, michelefilip@yahoo.com, sector 5 consultant SECTOR 6: gheorghe stanescu - 0747.508.360; gigi_stanescu@yahoo.com; Mediator - Cosoianu Dumitra Gabriela - 0736.934.076; MEDIATOR - marta Şeicaru jenicĂ - 0723.229.591. marta.jenica@yahoo.com; expERT contABIL - gabriela bratu - bratugabriela61@yahoo.com; AVOCAT - ALEXANDRU TIU - alexandru_tiu@yahoo.com; 0744.422.580 Consultant audit energetic - CONSTANTIN PETRIU 0722.507.373; Consultant asigurari – ana furtuna - office@baldor.ro; ACTIUNi REALIZATe cu sprijinul: veolia energie romania sa, Elsaco, ista romania, ELMAS BRASOV, radet bucuresti. partener media: RADIO ROMANIA ACTUALITATI – BUCURESTI FM 98,3; arena CONSTRUCTIILOR.

Noi avantaje pentru consumatorii de energie - COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

ENVE-VI/009

A 117-a sesiune plenară, 7 şi 8 aprilie 2016

AVIZ
 
Noi avantaje pentru consumatorii de energie

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR -         subliniază rolul major al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a legislației europene din acest domeniu, în crearea și finanțarea de infrastructuri de distribuție, de calculare și de gestionare a cererii de energie, în gestionarea producției descentralizate și în diseminarea bunelor practici elaborate pe plan local și regional, precum și în informarea și consilierea consumatorilor de energie; solicită Uniunii Europene și statelor membre să creeze un cadru de reglementare care să fie benefic atât pentru consumatorii de energie, cât și pentru „prosumatori” și alți furnizori de energie implicați activ pe piețele cu amănuntul ale energiei; -         subliniază că o libertate de acțiune reală a consumatorilor presupune o sensibilizare a cetățenilor – prin măsuri adecvate, cum ar fi instalarea unor contoare inteligente şi asigurarea accesului consumatorilor la informaţiile furnizate de acestea – în ce privește utilizarea rațională a energiei, protecția mediului – mai ales o mai bună calitate a aerului – și combaterea schimbărilor climatice; -         insistă asupra necesității de a adopta, la nivel european, un cadru strict privind securitatea și protecția vieții private în ceea ce privește datele contoarelor; -         afirmă că Comisia Europeană și autoritățile de reglementare naționale și regionale ar trebui să asigure buna desfășurare a procedurilor de schimbare a furnizorului, și că consumatorii – în special cei mai vulnerabili – trebuie să aibă acces la consiliere individualizată cu privire la alegerea contractului de furnizare, precum și la asistență în materie de schimbare a furnizorului și/sau a contractului.

— Rue Belliard/Belliardstraat 101 — 1040 Bruxelles/Brussel — BELGIQUE/BELGIË — Tél. +32 22822211 — Fax +32 22822325 — Internet: http://www.cor.europa.eu

Raportor dl Michel LEBRUN (BE-PPE), membru al Consiliului local din Viroinval Document de referinţă Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Noi avantaje pentru consumatorii de energie COM(2015) 339 final

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Noi avantaje pentru consumatorii de energie

I.               RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.                   consideră că tranziția energetică trebuie să fie pe deplin avantajoasă pentru consumatorii finali: gospodăriile, întreprinderile și actorii industriali. În acest context, politicile în materie de gestionare a energiei trebuie să urmărească controlul de către consumatori a consumului propriu, astfel încât aceștia să poată profita de noile tehnologii pentru a-și reduce facturile, și să contribuie la eforturile UE de îndeplinire a unor obiective climatice ambițioase, astfel cum s-a stabilit la Paris, cu ocazia COP21. Aceste politici ar urma să le permită nu numai să participe în mod activ pe piață, ci și să beneficieze de mecanisme de protecție a consumatorului eficace și adecvate, care ar putea fi necesare pentru combaterea sărăciei energetice;

2.              remarcă progresele deja realizate în domeniile utilizării raționale a energiei, reducerii consumului și conceperii și utilizării de tehnologii și servicii care permit o mai bună gestionare a energiei la nivel local, dar și de către consumatorii finali, mulțumită, printre altele, unui cadru de reglementare european ambițios și dinamic. Viitoarea legislație va trebui să își propună să încurajeze statele membre și autorităţile locale şi regionale în sensul continuării eforturilor de îmbunătățire a nivelurilor de performanță atinse de acestea în ceea ce privește eficiența energetică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și dezvoltarea de capacități de producție de energie din surse regenerabile, inclusiv capacități de producție descentralizate;

3.              ia act de numărul foarte mare și de marea varietate de servicii și de soluții tehnice și tehnologice existente sau în curs de elaborare în ce privește gestionarea consumului și variația cererii, precum și în domeniul gestionării producției descentralizate. Uniunea Europeană trebuie să acorde prioritate încurajării și sprijinirii dezvoltării acestor instrumente, evaluării relevanței și impactului acestora, din punct de vedere energetic, economic, social și de mediu, precum și reglementării acestora, în vederea unei utilizări sigure, ușoare și accesibile;

4.              își propune ca, prin intermediul prezentului aviz, să contribuie la o reflecție mai amplă privind cadrul strategic pentru uniunea energetică și apreciază multe dintre mesajele principale ale comunicării pe tema „Noi avantaje pentru consumatorii de energie” [COM(2015) 339 final], ce deschide calea către o uniune energetică care îi pune pe cetățeni în prim-plan și îi poate proteja pe consumatorii cei mai vulnerabili; îndeamnă Uniunea Europeană să dea curs comunicării sale, în termene precise, prin adoptarea și aplicarea unor inițiative specifice și concrete în domeniile abordate în comunicare, ținând seama așa cum se cuvine de preocupările și experiențele autorităților locale și regionale;

5.              își reiterează, în acest context, solicitarea privind punerea efectivă în practică a măsurilor din cadrul celui de-al treilea pachet privind energia, a Directivei privind eficiența energetică și a Directivei privind soluționarea alternativă a litigiilor;

6.              recomandă Comisiei Europene să efectueze o analiză detaliată a provocărilor, obstacolelor și oportunităților legate de prezența efectivă a consumatorilor de energie pe piețele energetice, cu scopul de a dobândi o înțelegere aprofundată a situației lor și a eventualelor dificultăți cu care se confruntă, și care ar necesita măsuri suplimentare de sprijin din partea UE, a statelor membre, a autorităților locale și regionale sau a organizațiilor societății civile;

7.              subliniază rolul major al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a legislației europene din acest domeniu, în crearea și finanțarea de infrastructuri de distribuție, de calculare și de gestionare a cererii de energie, în gestionarea producției descentralizate și în diseminarea bunelor practici elaborate pe plan local și regional, precum și în informarea și consilierea consumatorilor de energie. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor solicită să fie implicat în toate etapele elaborării politicilor care urmează a fi adoptate de Uniunea Europeană în acest domeniu;

8.              reafirmă, în acest context, necesitatea absolută de a utiliza principiul subsidiarității drept bază a oricărei viitoare legislații privind gestionarea cererii de energie și a producției descentralizate de energie din surse regenerabile, dar și protecția consumatorilor și a drepturilor lor. Comitetul European al Regiunilor solicită Uniunii Europene să ia în considerare în mod corespunzător competențele autorităților locale și regionale, pentru a le asigura un nivel de intervenție care să respecte pe deplin acest principiu al subsidiarității;

9.              își reafirmă dorința de a continua să contribuie la pregătirea și desfășurarea Forumului cetățenesc pentru energie și de a participa activ la elaborarea politicilor UE, prin formularea de recomandări privind inițiativele recente și viitoare și impactul lor social și economic la nivel local și regional;

10.          salută faptul că Comisia Europeană face referire la Convenţia primarilor[1]. Reamintește că semnatarii săi, și anume autorități locale și regionale din întreaga UE, sunt adevărate modele sub aspectul consumului durabil de energie și promovează voluntar în rândul consumatorilor bunele practici în ceea ce privește producția de energie proprie; subliniază că peste 180 de membri ai CoR sunt reprezentanți ai unor instituții semnatare ale Convenției și că Comitetul și-a luat angajamentul să o promoveze atât în rândul membrilor săi, cât și în relațiile cu autorităţile locale şi regionale din UE și din afara acesteia. Reaminteşte însă că Convenția primarilor nu reprezintă toate administrațiile locale și regionale europene. Celelalte inițiative care permit orașelor să urmărească obiective ambițioase nu ar trebui să facă obiectul niciunei discriminări[2];

11.          atrage atenția asupra faptului că este necesar ca Comisia Europeană să facă referire şi la Pactul insulelor, care este o inițiativă similară și paralelă cu Convenția primarilor și la care participă, în calitate de semnatari, mai mult de o sută de insule; în cadrul acestui Pact, autoritățile insulelor desfășoară o activitate importantă în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale UE pentru 2020;

12.          își reiterează solicitarea sa de a fi reprezentat în cadrul principalelor autorități de reglementare în domeniul energiei la nivelul UE (Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei - ACER), precum și la nivel național (autoritățile naționale de reglementare - ANR)[3];

13.          subliniază că adoptarea de orice noi obiective în materie de gestionare a cererii de energie și a producției de energie din surse regenerabile, dar și de eventualele instrumente economice în domeniu, trebuie să se facă cu respectarea principiului proporționalității. Comitetul European al Regiunilor solicită Comisiei Europene să ia în considerare impactul pe care noile măsuri l-ar putea avea asupra autorităților locale și regionale în ansamblu, a bugetelor acestora, a capacității lor administrative și operaționale, ținând seama de specificitățile fiecărei entități în parte și de dificultățile cu care se confruntă fiecare tip de entitate; subliniază că principiul precauției, care este un element de bază al legislaţiei de mediu a UE, ar trebui să se aplice şi în cazul politicii energetice europene;

14.          în ceea ce privește infrastructura energetică, susține că, pentru a se asigura un grad mai mare de autonomie și responsabilizare a consumatorilor, pare a fi utilă instalarea unor rețele și contoare inteligente (cu condiția satisfacerii interesului economic al consumatorului final), care să fie accesibile și rentabile, performante, capabile să reducă semnificativ fraudele, ușor de utilizat, sigure și adaptate la nevoile și așteptările consumatorilor în ceea ce privește informațiile, controlul consumului propriu și scăderea valorii facturilor;

15.          subliniază importanța rolului jucat de gestionarii de rețele, în special de către operatorii de sisteme de distribuție, în dezvoltarea de rețele inteligente la nivel local, în gestionarea și instalarea de contoare inteligente, precum și în furnizarea de soluții la noile necesități în materie de flexibilitate (în privința utilizării energiei de către consumatori și a introducerii de energie în sistem), esențiale pentru buna funcționare a pieței în viitor; ia notă de intenția Comisiei de a supraveghea îndeaproape aplicarea normelor UE existente în materie de contoare inteligente, rețele inteligente și gestionare a informațiilor, și este de acord că accesul la date trebuie să fie „efectiv” și „nediscriminatoriu” în cazul clientului și al oricărui terț desemnat de acesta; așteaptă cu interes crearea cadrului juridic adecvat, în contextul Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa și al revizuirii Regulamentului general al UE privind protecția datelor;

16.               subliniază că, în numeroase regiuni, introducerea de noi tehnologii generează costuri ridicate din cauza unei infrastructuri energetice învechite sau practic inexistente. Consideră, prin urmare, că este necesar să se elaboreze o metodologie la nivel regional sau local pentru a determina modul de distribuire a costurilor între prestatorul de servicii, consumator și autorități, și resursele disponibile pentru finanțarea investițiilor. Tranziția trebuie să fie realizată în așa fel încât, în cele din urmă, să se reducă factura consumatorului. În același timp subliniază importanța esențială a informării corespunzătoare a consumatorilor cu privire la eventualele lor motive de preocupare şi la avantajele tehnologiilor, precum și la amploarea contribuției lor potențiale, în vederea reducerii rezistenței față de noile tehnologii;

17.          salută atenția acordată de Comisie chestiunii specifice a sărăciei energetice, care constituie o provocare importantă pentru multe autorități locale și regionale, deoarece trebuie abordată atât în contextul politicii sociale, cât și al celei energetice; solicită Comisiei Europene să meargă dincolo de simpla „îmbunătățire [...] a colectării datelor” și să urmărească elaborarea unei ample definiții comune a sărăciei energetice și a unui plan de acțiune corespunzător, bazat pe ideea accesului la energie ca drept social fundamental;

18.          subliniază importanța finanțării prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) pentru punerea în aplicare a planului european de redresare economică și pentru măsurile de sporire a eficienței energetice.

19.          solicită Uniunii Europene și statelor membre să creeze un cadru de reglementare care să fie benefic atât pentru consumatorii de energie, cât și pentru „prosumatori” și alți furnizori de energie implicați activ pe piețele cu amănuntul ale energiei. De asemenea, este necesar să se asigure o finanțare suficientă și ușor accesibilă pentru acele autorități locale și regionale care contribuie la tranziția energetică către piețe de energie cu amănuntul care să se dovedească durabile și favorabile incluziunii;

Îmbunătățirea accesului consumatorilor la informații

20.               subliniază că o libertate de acțiune reală a consumatorilor presupune o sensibilizare a cetățenilor – prin măsuri adecvate, cum ar fi instalarea unor contoare inteligente şi asigurarea accesului consumatorilor la informaţiile furnizate de acestea – în ce privește utilizarea rațională a energiei, protecția mediului – mai ales o mai bună calitate a aerului – și combaterea schimbărilor climatice. Această sensibilizare trebuie să fie însoțită de o informare clară și completă cu privire la opțiunile pe care le au la dispoziție și care se presupune că le vor permite să opteze pentru o aprovizionare cu energie și o gestionare durabile, la prețuri accesibile;

21.          insistă asupra necesității de a asigura accesul consumatorilor la informații simple, clare, complete și adecvate, sigure, fiabile, gratuite și independente în materie de energie, atât în ceea ce privește ofertele de furnizare de energie, contractele, drepturile și obligațiile care le revin, cât și produsele și serviciile – inclusiv subvențiile europene şi naţionale – care i-ar putea ajuta să își reducă consumul și facturile sau să achiziționeze și să opereze dispozitive proprii de producție de energie; aceasta presupune furnizarea de informații specifice, în formate adecvate, consumatorilor celor mai vulnerabili (inclusiv celor care nu sunt foarte familiarizați cu mijloacele electronice de comunicare sau au un acces limitat la acestea);

22.          subliniază că, deoarece autoritățile locale și regionale sunt organismele cele mai apropiate de cetățeni, ele pot furniza asistență și consiliere de o importanță esențială pentru consumatori și institui o cultură care să favorizeze inițiativele la nivel local; subliniază însă că sunt necesare resurse suplimentare care să le permită autorităților locale și regionale să își exploateze pe deplin potențialul în acest sens și să dezvolte soluții inovatoare;

Modularea cererii

23.          propune adoptarea de noi cerințe și stimulente pentru operatorii de rețele de transport și distribuție, pentru a spori flexibilitatea rețelelor energetice grație sistemelor inteligente, stocării energiei și conversiei între tipurile de energie;

24.          observă că ar trebui instituite condiții de concurență echitabile pentru toți viitorii actori care produc și distribuie energie și/sau furnizează noi servicii, pentru a face posibile, de exemplu, flexibilitatea rețelei și integrarea energiei produse de „prosumatori” (inclusiv agregatorii);

25.               atrage atenția Comisiei Europene asupra faptului că politica energetică trebuie să contribuie la reducerea ponderii energiei în bugetele gospodăriilor și întreprinderilor și, prin urmare, a facturii lor finale. În acest context, Comitetul European al Regiunilor este preocupat de faptul că, în unele cazuri, modularea cererii riscă să expună consumatorii la mutații pe piețele cu ridicata și cu amănuntul, care ar putea conduce la tarife excesive, cărora consumatorii nu le vor putea face față. Prin urmare, este necesar să fie oferite modele tarifare cu prețuri garantate și pe termen lung, pentru a proteja consumatorii împotriva unor creșteri disproporționate ale prețurilor. De asemenea, consumatorii ar trebui informați cu privire la modul în care pot utiliza și beneficia de pe urma prețurilor variabile bazate pe tarifele practicate la energie;

Facilitarea schimbării furnizorului

26.          este de acord că aceste probleme se datorează în multe cazuri unei „lipse de performanță a pieței” în sectorul energiei și că absența concurenței poate constitui un obstacol serios în calea apariției unei piețe mai favorabile consumatorului; consideră, totuși, că evoluțiile în materie de reglementare ar trebui să aibă loc doar cu luarea în considerare așa cum se cuvine a nevoilor specifice ale diverselor părți interesate, printre care se numără autoritățile locale și regionale și consumatorii vulnerabili;

27.          regretă faptul că procedurile de schimbare a furnizorului rămân foarte complexe, lungi și extrem de birocratice și solicită diferitelor organisme de reglementare să vegheze la punerea în aplicare a legislației în vigoare privind condițiile de schimbare a furnizorului;

28.          sprijină angajamentul Comisiei Europene de a se asigura că fiecare consumator are acces la cel puțin un „instrument de comparare verificat și independent”. Aceste instrumente de comparare trebuie să fie precise, complete, fiabile și independente, ușor de utilizat și gratuite. Ele ar urma să permită compararea contractelor în curs cu ofertele de pe piață. Întrucât furnizorii au tendința de a-și diversifica oferta prin includerea unor servicii în contractele de furnizare de energie, instrumentele menționate trebuie să faciliteze comparația între diferitele „pachete” propuse, permițând, în același timp, doar compararea componentei „furnizare” a pachetelor;

29.          propune lansarea, la inițiativa autorităților de reglementare în domeniul energiei, a autorităților locale și regionale și a organizațiilor de consumatori, a unor campanii de informare cu privire la schimbarea furnizorului. Aceste campanii ar putea face referire la instrumente comparative existente;

30.          afirmă că Comisia Europeană și autoritățile de reglementare naționale și regionale ar trebui să asigure buna desfășurare a procedurilor de schimbare a furnizorului, și că consumatorii – în special cei mai vulnerabili – trebuie să aibă acces la consiliere individualizată cu privire la alegerea contractului de furnizare, precum și la asistență în materie de schimbare a furnizorului și/sau a contractului;

31.          susține adoptarea de către Uniunea Europeană a unei reglementări ambițioase de reducere a timpului necesar trecerii clienților de la un furnizor la altul și de automatizare a acestui proces;

32.          ar dori un control mai strict la nivel european al chestiunilor legate de practicile comerciale și promoționale în materie de furnizare a energiei, în vederea reducerii fluctuațiilor de prețuri și a eliminării practicilor abuzive în domeniu. În acest context, Comitetul European al Regiunilor îndeamnă stăruitor la punerea deplină în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale și a Directivei privind drepturile consumatorilor;

33.          solicită reglementarea și promovarea operațiunilor de achiziții comune de energie de către instituții publice, gospodării și întreprinderi. Aceste operațiuni ar urma să amelioreze funcționarea pieței, să garanteze accesul la energie pentru toți și să faciliteze acest acces, reducând efectiv și în mod durabil ponderea facturii la energie în bugetul consumatorilor;

Îmbunătățirea lizibilității și a comparabilității facturilor

34.          invită Uniunea Europeană să analizeze diversele componente ale facturilor la energie, în vederea pregătirii unei facturi „tip” care să conțină o serie de elemente standard, lizibile, clare și comparabile, la nivel european, și care să permită consumatorilor să își optimizeze consumul de energie. În acest sens, Comitetul European al Regiunilor sprijină inițiativa Consiliului autorităților europene de reglementare în domeniul energiei (CEER) de a propune definiții armonizate ale diferitelor elemente care trebuie să figureze în facturile la energie;

35.          solicită ca această standardizare să presupună includerea obligatorie în factura finală a unor informații referitoare la instrumentele și serviciile gratuite care pot fi folosite pentru compararea ofertelor de furnizare, precum și a unor informații cu privire la protecția drepturilor consumatorilor, destinate gospodăriilor și întreprinderilor;

36.          solicită statelor membre să creeze instrumente și servicii ce facilitează înțelegerea facturilor de către gospodării și întreprinderi, permit analizarea acestor facturi și, eventual, acordă consultanță și asistență consumatorilor finali în demersurile necesare pentru a remedia neregulile constatate sau îi îndrumă pe aceștia către contracte de furnizare mai adaptate nevoilor lor;

37.          recomandă ca facturile și toate informațiile primite de clienții finali de la furnizorii lor să poată fi trimise în modul solicitat de clienți, adică prin poștă sau electronic, fără nicio discriminare;

38.          subliniază că este de așteptat ca mai ales consumatorii vulnerabili să întâmpine dificultăți în a stabili, în condițiile unei oferte foarte extinse, care sunt tarifele cele mai avantajoase, și ca aceștia să solicite adesea ajutor nivelului de guvernanță cel mai apropiat. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor solicită Uniunii Europene să sprijine autoritățile locale și regionale în instituirea unor sisteme de asistență în domeniul energiei, atunci când această sarcină nu este îndeplinită de statele membre;

Îmbunătățirea sistemului de citire a contoarelor

39.          susține că consumatorii ar trebui să poată accesa ușor datele înregistrate de contor, în diverse forme (prin intermediul contoarelor inteligente, online, printr-o înregistrare detaliată a facturii lunare la energie, prin consiliere individuală etc.);

40.          subliniază necesitatea de a informa consumatorii într-un mod inteligibil în legătură cu citirea contoarelor și cu utilizarea datelor privind consumul, specificându-se ce informații vor fi colectate și stocate, cât de des și pentru ce perioadă;

41.          insistă asupra necesității de a adopta, la nivel european, un cadru strict privind securitatea și protecția vieții private în ceea ce privește datele contoarelor;

Susținerea și monitorizarea conceperii de contoare inteligente, a cercetării și a inovării

42.          își reînnoiește apelul la accelerarea instituirii unor sisteme inteligente, atât la nivelul rețelelor, cât și al producătorilor/consumatorilor, la optimizarea sistemului în ansamblu și la introducerea contoarelor inteligente, ca factori-cheie de gestionare eficientă a cererii cu participarea activă a consumatorului;

43.          solicită adoptarea unui cadru strict, la nivel european, privind instalarea de contoare inteligente și gama de utilizări și funcționalități ale acestor contoare, reamintind totodată că scopul instalării lor este raționalizarea și reducerea consumului. În acest context, Comitetul insistă ca orice nouă alegere în materie de tehnologie să fie supusă mai întâi unei evaluări a posibilului său impact energetic, economic, social și de mediu, dacă ea urmează să fie introdusă ca standard;

44.          invită Uniunea Europeană și statele membre să acorde prioritate cercetării aplicate în materie de gestionare și reducere a consumului, de deplasare și gestionare a sarcinii, de introducere a sistemelor inteligente, sigure, fiabile și rentabile de contorizare, distribuție și transmitere, precum și în materie de sisteme de stocare industriale și casnice;

45.          subliniază impactul enorm al dezvoltării și funcționării orașelor asupra cererii de energie, deoarece acestora le revine între 60 % și 80 % din consumul mondial de energie și aproximativ aceeași proporție de emisii de CO₂. Prin urmare, un parteneriat european privind inovarea pentru orașele și comunitățile inteligente, dar și alte modele inovatoare de afaceri și de finanțare ar putea juca un rol major în facilitarea introducerii de tehnologii inteligente în domeniul energiei;

Înlesnirea implicării autorităților locale și regionale și a cetățenilor pe piețele energiei

46.          regretă faptul că în comunicare se recunoaște rolul autorităților locale și regionale doar în contexte foarte bine delimitate, precum „creșterea participării consumatorilor”, dar mai ales în cadrul Convenției primarilor, fără a include aceste autorități printre actorii menționați în concluziile documentului, unde se recunoaște necesitatea unor acțiuni suplimentare „la nivelul statelor membre”, prin inițiative „de colaborare ale industriei, ale organizațiilor de consumatori și ale autorităților naționale de reglementare”; solicită, așadar, Comisiei Europene să includă într-o mai mare măsură perspectiva autorităților locale și regionale în viitoarele acțiuni din domeniu, mai ales în calitatea lor de producători și furnizori de energie;

47.          consideră că contorizarea inteligentă poate fi și un instrument important de abordare a problemei sărăciei energetice, dar reamintește că este necesar să se garanteze că tehnologia de contorizare inteligentă nu duce la costuri prea mari pentru consumatori și/sau la limitarea excesivă a consumului lor de energie;

48.          invită UE și statele sale membre să se asigure că autoritățile locale și regionale, precum și întreprinderile locale din domeniul energiei beneficiază de o finanțare adecvată și ușor accesibilă pentru desfășurarea de politici și proiecte în domeniul eficienței energetice și în cel al producției și utilizării energiei din surse regenerabile, care urmăresc, de exemplu, acordarea de consultanță în domeniul energetic. Comitetul European al Regiunilor insistă ca UE să integreze acest aspect în toate viitoarele programe de finanțare din acest domeniu;

49.          propune instituirea unui cadru clar, care să permită ușor accesul la rețelele inteligente în cazul energiei produse de consumator, facilitând și scurtând procedurile îndelungate de acordare de licențe/autorizații și eliminând restul obstacolelor administrative și de reglementare care împiedică concurența efectivă;

50.          invită Comisia Europeană și statele membre să creeze un cadru de reglementare adecvat pentru a asigura condiții de concurență echitabile noilor actori de pe piață care sunt „prosumatorii”, dar și să introducă suficiente măsuri de încurajare și garanțiile de care este nevoie pentru stimularea consumului de energie proprie produsă în mod descentralizat şi pentru o remunerare adecvată a producţiei de energie;

51.          constată că există numeroase exemple de bune practici privind participarea consumatorilor la buna gestionare a consumului și la producția descentralizată de energie din surse regenerabile și subliniază rolul important care revine Comitetului European al Regiunilor în ceea ce privește schimbul de bune practici;

52.          evidențiază în special potențialul enorm al producției individuale și colective proprii de energie din surse regenerabile disponibilă pe plan local, și invită Uniunea Europeană să analizeze obstacolele financiare și de reglementare, dar şi pe cele generate de necesitatea adaptării reţelelor electrice existente la mecanismele de autoconsum, care împiedică dezvoltarea acestor inițiative, și să adopte măsuri în vederea depășirii acestora. În acest context, Comitetul European al Regiunilor subliniază că conceptul de asumare joacă un rol important în implicarea efectivă a cetățenilor în tranziția energetică și solicită să se acorde o atenție specială consumatorilor care nu dispun de mijloace financiare sau practice pentru a investi în tehnologii de producție de energie proprie; de asemenea, subliniază ponderea însemnată care ar putea reveni autorităților locale și regionale în organizarea sau sprijinirea inițiativelor locale privind instituirea de sisteme colective, de cooperare și de producție proprie în ceea ce privește producția, distribuția și consumul de energie;

53.          salută inițiativa privind organizarea Forumului cetățenesc pentru energie, subliniind, în același timp, că ar fi de dorit să se instituie și alte structuri și mecanisme periodice care să permită consumatorilor de energie să își exprime în timp util punctul de vedere și să exercite astfel o influență asupra alegerilor referitoare la piețele energiei.

Bruxelles, 7 aprilie 2016

Preşedintele Comitetului European al Regiunilor Markku MARKKULA
	Secretarul general al Comitetului European al Regiunilor Jiří BURIÁNEK

II.            PROCEDURĂ

Titlu	Noi avantaje pentru consumatorii de energie
Referințe	COM(2015) 339 final
Temei juridic	articolul 307 alineatul (1)
Baza procedurală
Data scrisorii Comisiei	15 iulie 2015
Data deciziei președintelui	24 iulie 2015
Comisia competentă	Comisia pentru mediu, schimbări climatice și energie (ENVE)
Raportor	dl Michel LEBRUN (BE/PPE), membru al Consiliului local din Viroinval
Notă de analiză
Examinare în comisie	24 februarie 2016
Data adoptării în comisie	24 februarie 2016
Rezultatul votului în comisie (majoritate, unanimitate)	majoritate
Data adoptării în sesiunea plenară	7 aprilie 2016
Avize precedente ale Comitetului	ENVE-VI/003 – Pachetul privind uniunea energetică; raportor: dl Pascal MANGIN (FR-PPE), membru al Consiliului Regional al Alsaciei ENVE-V/042 – Energie la un preț accesibil pentru toţi; raportor: dl Christian ILLEDITS (AT-PSE), deputat în Parlamentul landului Burgenland
Data consultării Rețelei de monitorizare a subsidiarității

---

[1]           A se vedea, de asemenea, ENVE-VI/005.

[2]              A se vedea punctele 25 și 31 din Avizul ENVE-VI-006.

[3]          A se vedea, de asemenea, documentul ENVE-VI/003, punctul 57.