Ploşniţele de pat
Radutu Constantin
Ploşniţele
de pat sunt insecte nocturne, hematofage, adaptate la viaţa parazitară.
Locurile de adăpostire ale ploşniţelor de pat sunt lemnăria patului, scaunele,
ferestrele, uşile, spatele tablourilor, al mobilierului şi al cărţilor de
bibliotecă, crăpăturile din pereţi, tablouri electrice, etc.
Transmiterea
agenţilor patogeni se face prin strivirea insectei pe piele şi revărsarea
conţinutului acestora. Ploşniţa de pat a fost incriminată în transmiterea
febrei recurente. De asemenea, ploşniţa de pat generează un puternic disconfort
prin iritaţiile produse de înţepături, prin simpla ei prezenţă şi prin mirosul
neplăcut pe care îl degajă.
Ploşniţa comună sau ploşniţa de pat (Cimex
lectulari) - cu trompa sa alungită, străpunge pielea omului pentru a se hrăni
cu sângele său. Înainte de a se hrăni, ploşniţa este foarte mică, maronie la
culoare şi cu aspect fragil, dar corpul său umflat de sângele supt se măreşte
şi devine roşu. Ziua stau ascunse în diverse crăpături (spatele tablourilor,
îmbinaţiile de la mese, scaune, dozele de la întrerupătoare sau dozele de
ramificaţie. Acestea nu acţionează decât noaptea, fiind insecte lucifuge (nu le
place lumina). Au capacitatea de a sta nehrănite perioade foarte mari (de
nivelul lunilor sau chiar a anilor) şi în momentul în care găsesc hrană sunt
capabile să - şi reia ciclul de viaţă inclusiv capacitatea de reproducere.
Ploşniţa îsi digera hrana în ascunzătoarea sa, între cusăturile saltelei sau în
crăpăturile din pereţi, unde rămâne câteva zile. Foamea o determină să plece
din nou în căutarea hranei, în general noaptea.
Când muşcă,
ploşniţa injectează un fluid care provoacă iritaţie, inflamaţie şi mâncărimi.
Poate transmite diverse boli.
|
Când sunt în număr
mare în spaţii închise, ploşniţele îşi anunţă prezenţa printr-un miros
specific. Totuşi, acesta este mai puţin respingător decât al altor
insecte, care secretă un lichid urât mirositor pentru a-şi speria duşmanii.
Ploşniţele de pat sunt insecte nocturne, hematofage, adaptate la viaţa
parazitară.
Tratamente:
Tratamentele pentru combaterea
ploşniţelor se fac exact în locurile de adăpostire expuse mai sus.
La un tratament pentru combaterea
ploşniţelor nu trebuie să rămâne nici o piesă de mobilier din lemn netratată la
care se adaugă toate dozele de aparat sau de ramificaţie (după scoaterea
încăperii de sub tensiune).
Se pot utiliza atât insecticide
organofosforice, piretroizi de sinteză sau amestecuri între cele două grupe de
produse.
Se utilizează pentru tratament o pompă
cu presiune prealabilă sau se poate utiliza termofogger – ul.