Legea 55 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea
şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 396 din
15/05/2020
Având în vedere faptul că
în contextul generat de dinamica evoluţiei situaţiei epidemiologice naţionale,
dar şi internaţionale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2,
interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită
autorităţilor publice să intervină eficient şi cu mijloace adecvate pentru
gestionarea crizei,
luând în considerare
necesitatea asigurării în continuare, chiar şi după încetarea stării de
urgenţă, a unei protecţii adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul
SARS-CoV-2, dar şi crearea în acelaşi timp a premiselor-cadru pentru revenirea
etapizată, fără sincope majore, la situaţia de normalitate, inclusiv prin relaxarea
măsurilor luate în contextul instituirii şi prelungirii de către Preşedintele
României a stării de urgenţă pe teritoriul României,
având în atenţie experienţa
statelor grav afectate de evoluţia virusului şi măsurile care au avut impact
pozitiv în prevenirea şi limitarea răspândirii acestuia, inclusiv după luarea
măsurilor iniţiale de primă urgenţă,
în considerarea necesităţii
instituirii, inclusiv la nivel legislativ, în contextul existenţei unei
situaţii de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită, a unor mecanisme care
să protejeze, în mod adecvat şi cu prioritate, drepturile convenţionale,
unionale şi constituţionale la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea
sănătăţii şi având în vedere obligaţia instituită de Legea fundamentală în
sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii
publice a cetăţenilor,
întrucât, în conformitate
cu prevederile art. 53 din Constituţia României, republicată,
exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege
şi numai dacă se impune, după caz, între altele, pentru apărarea ordinii, a
sănătăţii publice, dar şi a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor,
în condiţiile în care, în
contextul situaţiei de criză generate de pandemia de COVID-19, este necesară
adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive,
cu caracter esenţialmente temporar şi, după caz, gradual, proporţionale cu
nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru
prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa drepturilor
convenţionale, unionale şi constituţionale la viaţă, integritate fizică şi
sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, şi fără a aduce atingere
existenţei altor drepturi sau libertăţi fundamentale,
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe
durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi
combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după
caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică
şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor
drepturi şi libertăţi fundamentale.
(2) Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în
prezenta lege, precum şi, după caz, cele de renunţare sau de relaxare a
acestora se dispun cu respectarea principiului egalităţii de tratament juridic
pentru situaţii identice sau comparabile.
Art. 2. - Starea de alertă reprezintă răspunsul la o
situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul
sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter
temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al
acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la
adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor
materiale şi culturale importante ori a proprietăţii.
Art. 3. - (1) Starea de alertă se declară
la nivel local, judeţean sau naţional, atunci când analiza factorilor de risc
indică necesitatea amplificării răspunsului la o situaţie de urgenţă, pentru o
perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
(2) Starea de alertă poate fi prelungită ori de
câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului
amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de
30 de zile.
(3) Starea de alertă încetează, înainte de
împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când
analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menţinerea
unui răspuns amplificat.
(4) În aplicarea alin. (1) - (3) se
analizează cumulativ următorii factori de risc:
a) amploarea situaţiei de urgenţă, respectiv
manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, judeţean sau
naţional;
b) intensitatea situaţiei de urgenţă, respectiv
viteza de evoluţie, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive şi
gradul de perturbare a stării de normalitate;
c) insuficienţa şi/sau inadecvarea
capabilităţilor de răspuns;
d) densitatea demografică în zona afectată de
tipul de risc;
e) existenţa şi gradul de dezvoltare a
infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.
Art. 4. - (1) Starea de alertă se instituie
de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, şi nu
poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive
temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea ministrului afacerilor interne.
(2) Starea de alertă se instituie pe întreg
teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale,
după caz.
(3) Când starea de alertă se instituie pe cel
puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării,
măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în
şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la
data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de
încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată.
(4) Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată
de Guvern integral sau cu modificări.
(5) Valabilitatea documentelor eliberate de
instituţiile şi autorităţile publice, precum şi de entităţile private
autorizate conform legii se menţine pe toată perioada stării de alertă, precum
şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări.
(6) Prin excepţie de la alin. (1), în
cazul dovezilor înlocuitoare ale permiselor de conducere - cu drept de
circulaţie, se menţine numai valabilitatea celor emise în temeiul art. 111 alin.
(1) lit. b), alin. (4) sau (5) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe toată
perioada stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 10 zile de la
încetarea acestei stări. Pentru aceeaşi perioadă se menţine şi valabilitatea
prelungirii dreptului de circulaţie, dispusă de procuror sau de instanţa de
judecată potrivit art. 111 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
CAPITOLUL II
Măsuri sectoriale
Măsuri sectoriale
SECŢIUNEA 1
Domeniul economic
Domeniul economic
Art. 5. - (1) Măsurile pentru creşterea
capacităţii de răspuns sunt:
a) achiziţionarea bunurilor şi serviciilor de
necesitate imediată în gestionarea situaţiei de urgenţă pentru care a fost
declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;
b) suplimentarea, prin redistribuirea către
zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor şi dispozitivelor necesare acţiunilor
de răspuns;
c) detaşarea pe teritoriul naţional, în zonele
afectate, a personalului care deţine competenţele adecvate gestionării
situaţiei de urgenţă, cu consimţământ;
d) coordonarea operaţională a unor servicii
publice;
e) adaptarea programului de lucru sau permanentizarea
activităţii serviciilor de asistenţă socială;
f) permanentizarea activităţii unor centre
operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.
(2) Măsurile pentru asigurarea rezilienţei
comunităţilor sunt:
a) evacuarea temporară a persoanelor şi
bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;
b) acordarea de ajutoare de primă necesitate
pentru persoanele şi animalele afectate;
c) efectuarea lucrărilor pentru modificarea de
urgenţă a mediului înconjurător şi infrastructurii, stabilite de forţele de
intervenţie pentru oprirea sau limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;
d) măsuri de protecţie a vieţii şi pentru
limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor,
inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;
(3) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului
de risc sunt:
a) restrângerea sau interzicerea organizării şi
desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor
tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura
activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de
divertisment, în spaţii închise;
b) restrângerea sau interzicerea circulaţiei
persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare
stabilite;
c) interzicerea ieşirii din zonele stabilite şi,
după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor
clădiri, localităţi sau zone geografice;
d) restrângerea sau interzicerea efectuării de
către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale,
aeriene sau cu metroul pe rutele şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
e) închiderea temporară a unor puncte de trecere
a frontierei de stat;
f) limitarea sau suspendarea pe durată
determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici;
g) participarea cetăţenilor şi a operatorilor
economici la unele activităţi în folosul comunităţilor locale.
Art. 6. - Hotărârile prin care se declară ori se
prelungeşte starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea
unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind:
a) baza legală;
b) perioada stării de alertă;
c) măsuri pentru creşterea capacităţii de
răspuns, asigurarea rezilienţei comunităţilor şi diminuarea impactului tipului
de risc necesar a fi aplicate, condiţiile concrete de aplicare şi destinatarii
acestor măsuri;
d) instituţiile şi autorităţile publice care pun
în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.
Art. 7. - Măsurile aplicate pe durata stării de alertă
se reevaluează în cazul instituirii stării de urgenţă potrivit art. 93 din
Constituţia României, republicată, în baza analizei factorilor de risc
prevăzuţi la art. 2.
Art. 8. - (1) Pe durata stării de alertă se
poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi
nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri,
moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât
şi la terasele din exteriorul acestora.
(2) Pe durata stării de alertă poate fi permisă
prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor
alcoolice care nu se consumă în spaţiile menţionate la alin. (1),
cu excepţia teraselor unde se respectă măsurile de protecţie sanitară.
Art. 9. - (1) Pe durata stării de alertă se
pot suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi
serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi
operatori economici, cu acordul CNSSU.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) nu
se aplică în cazul centrelor comerciale mici, de sub 15.000 mp, cu magazine
individuale din incintă de sub 500 mp fiecare.
(3) Prin excepţie de la alin. (1),
sunt permise următoarele activităţi comerciale:
a) vânzarea produselor electronice şi
electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la
domiciliul/sediul cumpărătorului;
b) activitatea desfăşurată de operatorii
economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din
exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului;
c) activitatea desfăşurată de către magazinele
agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curăţătorii de haine şi
centrele de îngrijire personală, precum şi vânzarea produselor şi serviciilor
de optică medicală.
(4) Personalul care desfăşoară activităţile
prevăzute la alin. (2) şi (3) are obligaţia
de a purta în permanenţă mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4
ore, iar operatorul economic va asigura măşti pentru aceştia, precum şi soluţii
de dezinfecţie a mâinilor în zona de acces în incintă. Purtarea măştilor de
protecţie de către client şi respectarea normelor de distanţare la case de
marcat sunt obligatorii.
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniul sănătăţii
Domeniul sănătăţii
Art. 10. - Pe durata stării de alertă, Ministerul
Sănătăţii coordonează activităţile de prevenire şi combatere a efectelor
pandemiei de COVID-19 în cadrul unităţilor sanitare publice, după caz.
Art. 11. - Pe durata stării de alertă, posturile vacante
sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în
subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv
funcţiile publice de execuţie şi conducere, pot fi ocupate de funcţionari
publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs. Numirea se face
prin ordin al ministrului sănătăţii şi încetează de drept în cel mult 30 de
zile de la data încetării stării de alertă.
Art. 12. - (1) Pe durata stării de alertă,
pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu de natură a pune în
pericol persoanele şi măsurile de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei
de COVID-19, pot fi suspendate din funcţii persoanele cu funcţii de conducere
din cadrul Ministerului Sănătăţii şi din unităţile sanitare publice aflate în
subordinea, sub autoritatea Ministerului Sănătăţii.
(2) Posturile devenite vacante temporar prin
aplicarea suspendării prevăzute la alin. (1) pot fi ocupate de
funcţionari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs, prin
ordin al ministrului sănătăţii.
(3) Suspendarea din funcţie dispusă în
condiţiile alin. (1) şi numirea dispusă în condiţiile alin.
(2) încetează de drept la încetarea stării de alertă.
Art. 13. - Pe durata stării de alertă, prin ordin comun
al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne se poate institui:
a) obligativitatea purtării măştii de protecţie
în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în
comun şi la locul de muncă;
b) obligativitatea organizării activităţii
instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi
profesioniştilor, astfel încât să se asigure la intrarea în sediu, în mod
obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor,
atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori. Pentru personalul
propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru
noncontact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea
temperaturii.
Art. 14. - Pe durata stării de alertă, pentru produsele
utilizate pentru rezolvarea cauzei care a determinat starea de alertă pot fi
plafonate preţurile, în condiţiile art. 4 alin. (3) din Legea
concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, doar dacă în piaţă există disfuncţionalităţi în privinţa asigurării
acestora.
Art. 15. - În vederea reluării activităţii de către
furnizorii de servicii medicale pe durata stării de alertă, indiferent de
natura furnizorului, se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii normele
generale de funcţionare pe tipuri de specialităţi.
SECŢIUNEA a 3-a
Domeniul muncii şi protecţiei sociale
Domeniul muncii şi protecţiei sociale
Art. 16. - Pe durata stării de alertă, în funcţie de
specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice
implicate în combaterea pandemiei de COVID-19 pot dispune detaşarea cu acordul
prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează, cu condiţia ca
angajatorul la care se face detaşarea să fie din acelaşi domeniu de activitate.
Art. 17. - Pe durata stării de alertă, angajatorul poate
dispune, cu consimţământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de
telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a
atribuţiilor acestuia.
Art. 18. - Pe durata stării de alertă, în funcţie de
specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice
implicate în combaterea pandemiei de COVID-19, precum şi a efectelor acesteia
pot dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă
suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale
personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu.
Art. 19. - Conducătorii centrelor rezidenţiale de
îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru
copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii
vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi în
regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a
activităţii pe durata stării de alertă, având dreptul să stabilească programul
de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii.
Art. 20. - (1) Valabilitatea contractelor
colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata
stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea
acesteia.
(2) În cazul contractelor şi acordurilor
colective de muncă prevăzute la alin. (1), părţile au obligaţia
iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării
de alertă, în condiţiile legii.
Art. 21. - Pe durata stării de alertă, prin derogare de
la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile
publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare,
precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi
societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de
stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de
salariaţi, pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul
salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui
interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o
perioadă de 3 ore.
Art. 22. - Pe durata stării de alertă, pentru angajaţii
din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea
unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea şi
combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, indiferent de natura
atribuţiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecţie a angajatului.
Art. 23. - (1) Pe durata stării de alertă,
Guvernul dispune măsuri speciale de sprijin al angajatorilor şi protecţie a
angajaţilor şi familiilor acestora.
(2) Pentru perioada stării de alertă,
autorităţile competente dispun măsuri de protecţie şi prevenţie pentru
angajaţii aflaţi în situaţii de vulnerabilitate.
(3) Pentru durata stării de alertă, Guvernul
stabileşte măsuri speciale de sprijin pentru alţi profesionişti, astfel cum
sunt reglementaţi de art. 3 alin. (2) din Legea nr.
287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,
pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza
Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea
cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi pentru
persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturile de autor şi
drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind
dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care au întrerupt activitatea, ca urmare a măsurilor
de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.
Art. 24. - Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum
şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul
situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2,
cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv ale actelor normative care
o modifică şi/sau o completează ori care cuprind dispoziţii care privesc
aplicarea prevederilor sale, se aplică în continuare, fără întrerupere, de la
data încetării stării de urgenţă instituite prin decret, potrivit art. 93 alin.
(1) din Constituţia României, republicată, pentru toate domeniile de
activitate în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora, dar nu mai
târziu de data de 31 decembrie 2020.
Art. 25. - (1) Pe durata stării de alertă,
angajaţii din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea
sarcinilor de serviciu, în funcţie de volumul de activitate al instituţiei, în
vederea realizării scopului prezentei legi.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se va face
cu respectarea unui număr de maximum 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele
suplimentare.
Art. 26. - (1) Pe durata stării de alertă,
pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu legate de instituirea şi
aplicarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, persoanele din instituţiile publice
care au în atribuţii prevenirea contaminării şi combaterii efectelor COVID-19,
pot fi suspendate din funcţie, potrivit normei proprii de organizare şi
funcţionare a instituţiei sau autorităţii publice, după caz. Suspendarea
încetează de drept la data încetării stării de alertă.
(2) Posturile devenite vacante temporar prin
aplicarea suspendării prevăzută la alin. (1) pot fi ocupate de
funcţionari publici sau personal contractual, prin numire de către autoritatea
competentă, fără concurs.
(3) Suspendarea din funcţie dispusă în
condiţiile alin. (1) şi numirea dispusă în condiţiile alin.
(2) încetează de drept la încetarea stării de alertă.
Art. 27. - (1) Instituţiile şi autorităţile
publice pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de
prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă şi exclusiv
pentru activităţi legate de aceasta, pentru o durată determinată, ce nu poate
depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
(2) Pe durata stării de alertă, prin derogare de
la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, numirile în
funcţiile publice sau de înalt funcţionar public pot fi făcute doar dacă
îndeplinesc condiţiile de a fi funcţionar public sau, după caz, înalt
funcţionar public şi numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a
măsurilor prevăzute de prezenta lege şi pentru o durată determinată de maximum
30 de zile de la data încetării stării de alertă.
(3) Pe durata stării de alertă, în instituţiile
şi autorităţile publice se suspendă orice tip de concurs pentru ocuparea
posturilor sau funcţiilor vacante şi temporar vacante, cu excepţia celor
prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi la art.
11 şi 12.
Art. 28. - (1) Pe durata stării de alertă,
prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile
libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii
temporare a unităţilor de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare,
se aplică până la finalizarea cursurilor anului şcolar.
(2) În aplicarea alin. (1), miniştrii
sunt abilitaţi să emită ordine pentru personalul din subordine.
Art. 29. - Pe durata stării de alertă se interzice
declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în
unităţile sistemului energetic naţional, în unităţile operative de la
sectoarele nucleare, în unităţile cu foc continuu, în unităţile sanitare şi de
asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice,
în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun
şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze,
energie electrică, căldură şi apă.
Art. 30. - Prin derogare de la prevederile art. 81 alin.
(4) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, în cazul personalului încadrat în unităţi sanitare, de
asistenţă socială, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul
apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, termenele de preaviz nu
încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a
stării de alertă.
Art. 31. - Pe durata stării de alertă, pentru angajaţii
români care urmează să desfăşoare activitate în străinătate, autorităţile
competente dispun măsuri speciale de protecţie.
SECŢIUNEA a 4-a
Domeniul transporturilor şi infrastructurii
Domeniul transporturilor şi infrastructurii
Art. 32. - (1) În scopul prevenirii
contaminării cu noul coronavirus SARS Cov-2 şi pentru asigurarea bunei desfăşurări
a transportului de persoane pentru fiecare tip de transport terestru, subteran,
aerian sau naval, se instituie restricţii şi măsuri în condiţiile prezentei
legi, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se
instituie la propunerea Comitetului naţional pentru situaţii speciale de
urgenţă, denumit în continuare CNSSU, prin ordin al ministrului afacerilor
interne. Măsurile propuse de CNSSU privind activităţile de transport se
avizează de ministrul transporturilor infrastructurii şi comunicaţiilor.
Art. 33. - Pe durata stării de alertă, în domeniul
transportului aerian, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv
restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune,
echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi
protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulile de conduită
pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum
şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii
contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului
aerian.
Art. 34. - Pe durata stării de alertă, în domeniul
transportului feroviar, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv
restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări,
halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren,
procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau
punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren,
gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru
personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea
personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi
personalului ce activează în domeniul transportului feroviar.
Art. 35. - Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului
rutier, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu
privire la: igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane,
procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi
modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru
personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea
personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi
personalului ce activează în domeniul transportului rutier.
Art. 36. - Pe durata stării de alertă, în domeniul
transportului naval ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv
restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane,
procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane,
gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită
pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la
informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării
pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval.
Art. 37. - Ministerul Transporturilor, Infrastructurii
şi Comunicaţiilor, la propunerea CNSSU, poate lua măsuri, respectiv restricţii,
în domeniul transportului intern şi internaţional de mărfuri şi persoane,
precum şi în domeniul comunicaţiilor, de comun acord cu miniştrii de resort din
statele membre ale Uniunii Europene, sau celelalte state, după caz.
SECŢIUNEA a 5-a
Domeniul educaţie şi cercetare
Domeniul educaţie şi cercetare
Art. 38. - (1) Pe durata stării de alertă,
activităţile didactice ce impun prezenţa fizică a antepreşcolarilor,
preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în unităţile şi instituţiile de
învăţământ se pot suspenda, la propunerea CNSSU, prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii.
(2) Durata suspendării prevăzută la alin. (1)
poate depăşi durata stării de alertă, în funcţie de perioada rămasă din anul
şcolar şi de stadiul procesului de învăţământ.
Art. 39. - (1) Începând cu data intrării în
vigoare a prezentei legi şi până la eliminarea restricţiilor privind adunările
publice de către autorităţile de resort, unităţile de învăţământ preuniversitar
organizează activităţi din planurile de învăţământ şi în mediul online.
(2) În situaţia în care activităţile nu pot fi
desfăşurate conform prevederilor alin. (1), pentru a asigura
accesul egal la educaţie, inspectoratele şcolare/inspectoratul şcolar al
municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia
să asigure resursele educaţionale pentru elevii care nu au acces la tehnologie,
în conformitate cu instrucţiunile ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Derularea activităţilor prevăzute la alin.
(2), precum şi modul de recuperare a conţinuturilor din programele şcolare
care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
Art. 40. - (1) Pe perioada stării de alertă,
precum şi pe tot parcursul anului universitar 2019-2020, instituţiile de
învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei
universitare cu respectarea calităţii actului didactic, pot utiliza metode didactice
alternative predare-învăţare- evaluare, în format online, în conformitate cu
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2020 privind luarea
unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ. De asemenea, se
pot desfăşura online şi examenele de finalizare a studiilor de licenţă, de
masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susţinerea tezelor de
doctorat, susţinerea tezelor de abilitare.
(2) Activităţile didactice şi de cercetare
prevăzute la art. 287 din Legea educaţiei naţionale nr.
1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi examenele de
finalizare a semestrelor şi a studiilor de licenţă şi masterat, susţinerea
referatelor şi a tezelor de doctorat desfăşurate online în anul universitar
2019-2020, precum şi pe toată perioada stării de urgenţă, necesitate sau
alertă, în cadrul formelor de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă,
la distanţă se circumscriu prevederilor art. 139 lit. a) -c) din
Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt
recunoscute.
(3) Participarea studenţilor şi studenţilor
doctoranzi, care pe perioada stării de urgenţă, necesitate sau de alertă au
urmat activităţi de învăţare şi predare prin metode didactice alternative de
comunicare, în format online, la examenele prevăzute de art. 143 şi 144 din
Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de studenţii şi
studenţii doctoranzi, se realizează potrivit metodologiilor aprobate de
instituţiile de învăţământ universitar.
(4) În situaţia desfăşurării activităţilor
prevăzute la art. 287 în sistem online, norma didactică se stabileşte cu
respectarea art. 287 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 41. - Cu avizul CNSSU, prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii, se stabilesc
măsuri pentru desfăşurarea activităţilor în unităţile şi instituţiile de
învăţământ, în condiţii de siguranţă sanitară, pentru finalizarea anului şcolar
aflat în curs la data instituirii stării de alertă, precum şi pentru pregătirea
începerii anului şcolar următor.
Art. 42. - (1) În unităţile de învăţământ
preuniversitar, cu avizul CNSSU, prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării şi al ministrului sănătăţii, se stabilesc măsuri pentru desfăşurarea
activităţilor de pregătire în vederea susţinerii examenelor naţionale şi de
certificare a competenţelor profesionale, care presupun interacţiunea
"faţă în faţă", în condiţii de protecţie sanitară.
(2) Susţinerea examenelor naţionale şi de
certificare a competenţelor profesionale, care presupun interacţiunea
"faţă în faţă" se organizează în condiţiile prevăzute la alin.
(1).
(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării are
obligaţia de a asigura elevilor şi personalului didactic şi nedidactic
implicat, pe toată durata activităţilor prevăzute la alin. (1) şi (2),
numărul necesar de măşti de protecţie ce vor fi purtate obligatoriu în spaţiile
închise din incinta unităţilor de învăţământ.
SECŢIUNEA a 6-a
Domeniul tineretului şi sportului
Domeniul tineretului şi sportului
Art. 43. - (1) Pe durata stării de alertă,
în scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 a
participanţilor, activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor
sportive, definite conform Legii educaţiei fizice şi sportului nr.
69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, constând în
cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul
României, precum şi accesul la bazele sportive sau spaţiile în care se
desfăşoară activităţi sportive se vor desfăşura în condiţiile stabilite prin
ordin al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, pe
baza hotărârii CNSSU. Pe durata stării de alertă autorităţile locale au
obligaţia să asigure accesul cetăţenilor pentru desfăşurarea activităţilor
sportive în aer liber cu acordul CNSSU în parcurile localităţilor şi pe
terenurile de sport ale instituţiilor aflate în administrare.
(2) Pe durata stării de alertă, în scopul
susţinerii structurilor sportive, definite conform Legii nr. 69/2000,
cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice
locale pot aproba, prin hotărârea consiliului local şi/sau judeţean, după caz,
diverse forme de sprijin pentru finanţarea cheltuielilor de funcţionare sau de
natură salarială ale structurilor sportive care îşi au sediul pe raza
administrativ-teritorială ale acestora. În cazul acestor forme de sprijin, pe
durata stării de alertă, nu sunt aplicabile prevederile legale privind ajutorul
de stat şi prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul
finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi
nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA a 7-a
Domeniul culturii şi cultelor
Domeniul culturii şi cultelor
Art. 44. - (1) Pe durata stării de alertă,
activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor,
cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a
instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor
culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în
aer liber şi festivalurile publice şi private se vor putea desfăşura potrivit
unor regulamente ce prevăd măsuri de protecţie sanitară stabilite prin ordin
comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii.
(2) În situaţia nerespectării măsurilor de
protecţie sanitară prevăzute la alin. (1), activităţile menţionate
pot fi suspendate prin hotărârea CNSSU pe o perioadă determinată.
(3) Organizarea măsurilor de protecţie sanitară
şi a condiţiilor de desfăşurare pentru activităţile prevăzute la alin.
(1) pe perioada stării de alertă se stabilesc prin ordin comun al
ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii, la propunerea CNSSU.
Art. 45. - (1) Pe durata stării de alertă,
activitatea cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de
protecţie sanitară stabilite, la propunerea CNSSU şi cu avizul secretarului de
stat pentru culte, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului
afacerilor interne.
(2) Regulile prevăzute la alin. (1) vor
cuprinde măsuri privind accesul în lăcaşele de cult, distanţa minimă de
siguranţă.
SECŢIUNEA a 8-a
Măsuri în domeniul insolvenţei
Măsuri în domeniul insolvenţei
Art. 46. - (1) Debitorul aflat în stare de
insolvenţă la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în
stare de insolvenţă poate, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului
o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind
procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi
completările ulterioare, fără a avea însă obligaţia de a introduce această
cerere. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării
organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii
insolvenţei.
(2) Dispoziţiile art. 66 alin. (1) din
Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile
până la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă şi termenul
de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ până la aceeaşi dată, nu
sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 66 alin. (2) şi (3) din
Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 47. - (1) Pe durata stării de alertă se
suspendă aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 şi a
tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) Pe durata stării de alertă, în cazul
debitorilor care şi-au întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al
măsurilor adoptate pe perioada stării de urgenţă, instituită prin Decretul nr.
195/2020 şi prelungită prin Decretul nr. 240/2020, de
autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii
virusului SARS-Cov-2, menţinute, după caz, şi în perioada stării de alertă,
valoarea-prag prevăzută la art. 5 pct. 72 din Legea nr.
85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, este de 50.000 lei, atât
pentru creditori, cât şi pentru debitori.
Art. 48. - În cazul debitorului care şi-a întrerupt
activitatea total sau parţial ca efect al măsurilor adoptate în perioada stării
de urgenţă, instituită prin Decretul nr. 195/2020 şi
prelungită prin Decretul nr. 240/2020, de autorităţile publice
competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu
coronavirusul SARS-COV-2, menţinute, după caz, şi în perioada stării de alertă,
creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a
procedurii insolvenţei numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri
comunicate între părţi prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice,
de încheiere a unei convenţii de plată.
Art. 49. - (1) În procedurile de concordat
preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi,
perioada în care se desfăşoară negocierile asupra proiectului de concordat
preventiv se prelungeşte cu 60 de zile. În funcţie de etapa în care se află
debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungeşte, în mod
corespunzător, cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a
ofertei de concordat se prelungeşte, în mod corespunzător, cu maximum 60 de
zile.
(2) În cazul debitorului aflat în executarea
concordatului preventiv la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada
pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat se prelungeşte, în mod
corespunzător, cu două luni.
Art. 50. - (1) Dacă debitorul se află în
perioada de observaţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, aceasta se
prelungeşte cu 3 luni. Corelativ, termenul în care categoriile de persoane
îndreptăţite pot propune un plan de reorganizare se prelungeşte cu 3 luni,
inclusiv în cazul în care termenul de depunere a planului, prevăzut de lege, a
început să curgă.
(2) În cazul în care, la data intrării în vigoare
a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar,
urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de
redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu
mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta
debitorului, persoanele îndreptăţite să depună un plan de reorganizare pot, în
termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să depună un plan
de reorganizare modificat, notificând creditorii, prin grija administratorului
judiciar, asupra acestei intenţii, în termen de 15 zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
Art. 51. - (1) În cazul debitorului aflat în
reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata
executării planului de reorganizare judiciară se prelungeşte cu două luni.
(2) Debitorul aflat în reorganizare judiciară,
care şi-a întrerupt activitatea total ca efect al măsurilor adoptate de
autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii
pandemiei de COVID-19, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de
zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, suspendarea executării
planului pentru un termen care nu poate depăşi două luni. Cererea se judecă de
urgenţă, pe bază de înscrisuri, fără citarea părţilor. Încheierea pronunţată de
judecătorul sindic poate fi atacată cu apel, potrivit art. 43 din
Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, termenele
prevăzute reducându-se la jumătate.
(3) În cazul debitorului aflat în reorganizare
judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, care şi-a întrerupt
activitatea total sau parţial ca efect al măsurilor adoptate de autorităţile
publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de
COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi
fără a depăşi o durată totală a derulării sale de 5 ani, şi se poate modifica,
în mod corespunzător, dacă este cazul, în condiţiile prevăzute la art.
139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 52. - Pentru debitorul care şi-a întrerupt
activitatea total sau parţial ca efect al măsurilor adoptate de autorităţile
publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de
COVID-19, pe durata stării de urgenţă şi/sau de alertă, durata iniţială de
executare a planului de reorganizare, prevăzută de art. 133 alin. (3) din
Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi de 4
ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăşi o durată totală a derulării
planului de 5 ani, şi a modificării, în mod corespunzător, dacă este cazul, în
condiţiile art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu
modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA a 9-a
Domeniul executării pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Domeniul executării pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
§1. Executarea pedepselor, a
măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal
Art. 53. - (1) Măsura de supraveghere
referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probaţiune,
la datele fixate de acesta, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a),
art. 93 alin. (1) lit. a) şi la art. 101 alin. (1) lit.
a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi obligaţia prevăzută de art.
121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009, cu modificările
şi completările ulterioare, se execută prin mijloace de comunicare la distanţă
audio sau audiovideo, în condiţii care asigură confidenţialitatea informaţiilor
şi a datelor transmise, convorbirile realizându-se din sediul serviciului de
probaţiune şi utilizând o conexiune de internet securizată.
(2) Prezentarea persoanei supravegheate la
serviciul de probaţiune, la datele fixate de către consilierul de probaţiune,
are loc doar în cazuri excepţionale, precum imposibilitatea realizării
întrevederii prin mijloace de comunicare la distanţă, împlinirea termenului de
supraveghere în 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, riscul mare de
săvârşire de noi infracţiuni, necesitatea comunicării conţinutului unor
hotărâri judecătoreşti sau a unor modificări intervenite în executarea acestora
ori nerespectarea măsurilor şi obligaţiilor de către persoanele aflate în
evidenţă.
(3) Criteriile de prioritizare a cazurilor în
care întrevederile cu persoanele supravegheate se realizează la sediul
serviciului de probaţiune, precum şi modalitatea de aplicare a acestora se
stabilesc prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de
Probaţiune.
(4) Întrevederile derulate la sediul serviciului
de probaţiune în condiţiile alin. (2) şi (3) sunt
precedate de activităţi de pregătire a acestora, realizate prin modalităţi de
comunicare la distanţă cu persoana supravegheată, pentru a facilita realizarea
scopului întâlnirii.
(5) Întrevederile cu persoanele supravegheate la
sediul serviciului de probaţiune se realizează cu respectarea regulilor de
distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală,
care se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de
Probaţiune.
Art. 54. - (1) Măsura de supraveghere
referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor
consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea, prevăzută la art. 85
alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) lit. b) şi la
art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu
modificările şi completările ulterioare, se execută numai în cazurile şi
potrivit criteriilor prevăzute la art. 53 alin. (2) şi (3).
(2) Vizitele consilierului de probaţiune manager
de caz la locuinţa persoanei condamnate se desfăşoară cu respectarea
condiţiilor prevăzute la art. 53 alin. (4) şi (5).
Art. 55. - (1) Executarea obligaţiei de a
urma un curs de pregătire şcolară sau de calificare ori formare profesională,
prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. a), art. 93 alin. (2) lit.
a), art. 101 alin. (2) lit. a) şi la art. 121 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi
completările ulterioare, se realizează potrivit modalităţii în care instituţia
din comunitatea la care a fost înscrisă persoana supravegheată derulează
cursurile şcolare, de calificare sau de formare profesională, prin prezenţa
fizică a participanţilor sau în mediul online.
(2) În situaţia în care cursurile de pregătire
şcolară sau de calificare ori formare profesională la care sunt înscrise sau
urmează a fi înscrise persoanele supravegheate sunt suspendate, iar executarea
nu se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere, al duratei
supravegherii sau al măsurii educative neprivative de libertate, consilierul de
probaţiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituţie
din comunitate în care se derulează cursuri sau, după caz, demersuri pentru
modificarea conţinutului obligaţiei, în condiţiile legii, ori înştiinţează
instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre
aceasta în raportul final.
Art. 56. - (1) Obligaţia persoanelor
supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare socială,
prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. c), art. 93 alin. (2) lit.
b) şi la art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea nr.
286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, fie că sunt individuale
sau de grup ori că sunt derulate în cadrul serviciilor de probaţiune sau în
colaborare cu instituţiile din comunitate, se execută prin modalităţi de
comunicare audiovideo la distanţă, în condiţii care să asigure
confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor transmise, convorbirile
realizându-se din sediul serviciului de probaţiune şi utilizând o conexiune de
internet securizată.
(2) Programele de reintegrare socială în varianta
de lucru individual ori programele de grup adaptate la modalitatea de lucru
individual pot fi derulate la sediul serviciului de probaţiune sau la sediul
instituţiilor din comunitate abilitate numai în cazurile în care executarea
acestei obligaţii a început anterior declarării stării de urgenţă şi a fost
suspendată pe durata acesteia, precum şi în cazurile al căror termen de
supraveghere expiră în 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, iar
obligaţia nu a fost executată şi programul nu poate fi finalizat prin modalităţi
de comunicare audiovideo la distanţă.
(3) Regulile privind desfăşurarea programelor de
reintegrare socială în varianta de lucru individuală şi a programelor de grup
adaptate la modalitatea de lucru individual se aplică tuturor instituţiilor din
comunitate implicate în derularea unor astfel de programe, în limitele
resurselor materiale disponibile la nivelul acestor instituţii.
(4) În situaţia în care executarea programelor de
reintegrare socială în instituţiile din comunitate nu se poate realiza până la
împlinirea termenului de supraveghere sau al duratei supravegherii, consilierul
de probaţiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă
instituţie din comunitate în care se derulează astfel de programe sau, după
caz, demersuri pentru modificarea conţinutului obligaţiei ori înştiinţează
instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre
aceasta în raportul final.
Art. 57. - (1) Obligaţia de a presta o muncă
neremunerată în folosul comunităţii, prevăzută la art. 64, art. 85
alin. (2) lit. b) şi art. 93 alin. (3) din
Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se pune în
executare cu prioritate pe perioada stării de alertă în cazurile al căror
termen ori durată de supraveghere se împlineşte în 6 luni de la data intrării
în vigoare a legii şi în cazurile în care timpul rămas până la împlinirea
termenului sau duratei supravegherii nu permite executarea integrală.
(2) Obligaţia de a presta o muncă neremunerată în
folosul comunităţii se execută cu prioritate în spaţii deschise şi, în cazuri
excepţionale, în spaţii închise, cu respectarea regulilor de distanţare
socială, a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală.
(3) În situaţiile în care desfăşurarea muncii în
folosul comunităţii nu este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (1),
serviciul de probaţiune va efectua demersurile necesare pentru modificarea
felului muncii în cadrul aceleiaşi instituţii sau, după caz, pentru prestarea
activităţii în cadrul unei alte instituţii din comunitate, inclusiv în cazul în
care instituţia din comunitate este o unitate spitalicească, un centru
rezidenţial subordonat autorităţilor locale sau o instituţie în care au fost
confirmate persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 ori înştiinţează instanţa
despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre aceasta
în raportul final.
Art. 58. - În situaţia în care, pe durata termenului de
supraveghere, consilierul de probaţiune manager de caz constată că persoana
supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile
ce îi revin, în condiţiile stabilite la art. 53-57, procedează, după caz,
potrivit art. 67 alin. (1) sau (3) din Legea
nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu
modificările şi completările ulterioare, ori potrivit art. 101 alin.
(1), (3) sau (4) din aceeaşi lege.
Art. 59. - (1) Întrevederea sau
întrevederile dintre consilierul de probaţiune şi inculpaţii minori ori majori
pentru care organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de evaluare
se desfăşoară prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audiovideo, în
condiţii care să asigure confidenţialitatea informaţiilor transmise, convorbirile
realizându-se din sediul serviciului de probaţiune şi utilizând o conexiune de
internet securizată.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în ceea
ce priveşte interacţiunea consilierului de probaţiune cu alte persoane care pot
furniza informaţii utile în legătură cu persoana evaluată.
(3) Interacţiunea nemijlocită a consilierului de
probaţiune cu persoana evaluată ori cu alte persoane care pot furniza
informaţii despre aceasta se realizează numai dacă nu există posibilitatea
comunicării prin mijloace de comunicare la distanţă, audio ori audiovideo ori
în acele situaţii în care consilierul de probaţiune apreciază că pentru
acurateţea evaluării, este necesar contactul direct cu persoana evaluată ori cu
persoana care oferă informaţii.
(4) Dispoziţiile alin. (1) - (3) se
aplică şi în ceea ce priveşte referatele şi rapoartele de evaluare întocmite pe
perioada supravegherii de către consilierii de probaţiune manageri de caz cu
privire la persoanele supravegheate minore sau majore.
Art. 60. - (1) Directorul general al
Direcţiei Naţionale de Probaţiune dispune prin decizie măsurile necesare pentru
ca activitatea în cadrul serviciilor de probaţiune, precum şi în cadrul
structurii centrale a Direcţiei Naţionale de Probaţiune să se realizeze cu respectarea
regulilor de distanţare socială, a măsurilor de prevenţie şi siguranţă
medicală, în acest scop putând fi luate măsuri precum limitarea numărului de
persoane în spaţiile de aşteptare şi în birouri, introducerea programului de
lucru decalat al angajaţilor sau în schimburi sau desfăşurarea activităţii în
regim de telemuncă, acolo unde este posibil.
(2) Activitatea structurilor prevăzute la alin.
(1) se realizează cu respectarea măsurilor de igienă, care presupun
dezinfectarea regulată a spaţiilor şi cu purtarea în mod obligatoriu a unor
echipamente de protecţie, precum măşti, mănuşi, viziere.
(3) Accesul tuturor persoanelor în sediile
serviciilor de probaţiune se realizează cu purtarea în mod obligatoriu a unor
echipamente de protecţie, precum măşti şi mănuşi.
§2. Executarea pedepselor şi
a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal
Art. 61. - (1) Cu privire la executarea
pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare
în cursul procesului penal, prin decizie a directorului general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pot fi dispuse următoarele măsuri
excepţionale:
a) acordarea vizitei cu dispozitiv de separare,
indiferent de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele
private de libertate;
b) organizarea activităţilor din programul
zilnic la care participă persoanele private de libertate, precum activităţi şi
programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi
asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională,
plimbare zilnică, astfel încât să se respecte timpul minim prevăzut de
dispoziţiile legale şi desfăşurarea acestora în grupuri restrânse, cu purtarea
echipamentului de protecţie individuală şi respectarea regulilor de distanţare
socială;
c) desfăşurarea activităţilor lucrative, cu
respectarea regulilor de distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie
şi siguranţă medicală, respectiv cu purtarea echipamentului de protecţie
individuală;
d) restricţionarea activităţii de transfer al unor
efective mari de persoane private de libertate între locurile de deţinere, cu
excepţia situaţiilor impuse de urgenţele medicale, solicitările exprese
formulate de organele judiciare sau schimbarea regimului de executare, numai
dacă în locul de deţinere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul
regim, precum şi a transferurilor din motive de siguranţă;
e) realizarea accesului persoanelor vizitatoare
în locul de deţinere numai cu echipamentul propriu de protecţie, în vederea
respectării măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală;
f) acordarea dreptului la comunicări online,
indiferent de situaţia disciplinară a persoanei private de libertate şi
periodicitatea legăturii cu familia;
g) amânarea exerciţiului dreptului la vizită
intimă şi punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieşire din
penitenciar, dacă prin acordarea acestora sunt afectate măsurile de prevenţie
şi siguranţă medicală;
h) relocarea unor efective mari de persoane
private de libertate în alte locuri de deţinere, indiferent de profilul
acestora, în centre educative/centre de detenţie, sau în alte stabilimente ori
facilităţi de cazare aparţinând unităţilor care fac parte din sistemul naţional
de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în situaţia existenţei unui
risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu
afectarea persoanelor private de libertate sau a personalului;
i) stabilirea regulilor de distanţare socială, a
măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală necesar a fi respectate;
j) paza şi supravegherea persoanelor private de
libertate internate în unităţi sanitare publice, altele decât penitenciarele-
spital, se poate realiza prin monitorizare video de la distanţă, cu acordul
medicului curant şi cu informarea prealabilă a persoanei private de libertate
cu privire la obligaţiile şi interdicţiile pe care le are pe perioada în care
se află internată; pot fi aplicate şi măsuri de siguranţă prevăzute de
legislaţia privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
(2) Măsurile dispuse potrivit alin. (1) trebuie
să fie proporţionale cu situaţia care le-a determinat şi se comunică, de
îndată, ministrului justiţiei, împreună cu motivele care au stat la baza
adoptării acestora.
(3) La încetarea situaţiei care a determinat
dispunerea măsurilor potrivit alin. (1), administraţia locului de
deţinere procedează la acordarea, eşalonată, a drepturilor al căror exerciţiu a
fost amânat pe durata stării de alertă, precum şi la punerea în aplicare a
recompenselor cu permisiunea de ieşire din penitenciar în condiţiile prevăzute
de legislaţia în vigoare.
§3. Dispoziţii privind
ascultarea persoanelor private de libertate
Art. 62. - În cauzele penale, dacă organul judiciar
apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori
drepturilor şi intereselor părţilor, persoanele private de libertate sunt
audiate prin videoconferinţă la locul de deţinere, fără a fi necesar acordul
acestora.
§4. Organizarea activităţii
poliţiştilor de penitenciare
Art. 63. - (1) Poliţistului de penitenciare
i se pot modifica, fără acordul său, locul şi/sau felul muncii. Modificarea
locului şi/sau felului muncii poliţistului de penitenciare se realizează în
raport cu necesităţile şi situaţia operativă existente la nivelul unităţii unde
este încadrat sau al altei unităţi din poliţia penitenciară.
(2) Concediul de odihnă, de odihnă suplimentar,
fără plată, de studii şi pentru formare profesională al poliţistului de
penitenciare poate fi întrerupt unilateral de către directorul unităţii în care
poliţistul de penitenciare îşi desfăşoară activitatea, în raport cu
necesităţile şi situaţia operativă existente la nivelul unităţii unde este
încadrat poliţistul de penitenciare sau al altei unităţi din poliţia
penitenciară.
CAPITOLUL III
Răspunderi şi sancţiuni
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 64. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage
răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Art. 65. - Constituie contravenţii, în măsura în care nu
sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii
penale infracţiuni, următoarele fapte săvârşite pe durata stării de alertă:
a) neluarea de către conducătorii serviciilor de
asistenţă socială a măsurilor stabilite conform art. 5 alin. (1) lit.
e), referitoare la adaptarea programului de lucru sau la permanentizarea
activităţii;
b) neluarea de către conducătorii autorităţilor
sau instituţiilor la nivelul cărora sunt constituite centrele operative pentru
situaţii de urgenţă a măsurilor pentru permanentizarea activităţii acestora,
conform art. 5 alin. (1) lit. f);
c) neexecutarea măsurilor stabilite conform art.
5 alin. (2) lit. a), referitoare la evacuarea temporară a persoanelor
şi bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată, de către personalul
instituţiilor şi autorităţilor publice desemnate să pună în aplicare aceste
măsuri;
d) împiedicarea de către orice persoană fizică a
executării măsurilor de evacuare temporară a persoanelor şi bunurilor din zona
afectată sau posibil a fi afectată, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit.
a);
e) împiedicarea de către orice persoană fizică a
distribuirii ajutoarelor de primă necesitate pentru persoanele şi animale
afectate, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. b);
f) neefectuarea lucrărilor stabilite conform
art. 5 alin. (2) lit. c), referitoare la modificarea de urgenţă a
mediului înconjurător şi infrastructurii, de către personalul instituţiilor şi
autorităţilor publice desemnate prin hotărâri ale comitetelor pentru situaţii
de urgenţă să pună în aplicare aceste măsuri;
g) împiedicarea de către orice persoană fizică a
efectuării lucrărilor stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. c),
referitoare la modificarea de urgenţă a mediului înconjurător şi
infrastructurii;
h) nerespectarea de către persoanele fizice a
măsurilor individuale de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor
tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, stabilite conform art. 5
alin. (2) lit. d);
i) nerespectarea de către persoanele fizice a
măsurilor de izolare la domiciliu stabilite conform art. 5 alin. (2) lit.
d);
j) nerespectarea interdicţiilor stabilite
conform art. 5 alin. (3) lit. a) de a organiza mitinguri,
demonstraţii, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, în spaţii
deschise, ori întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice,
artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise;
k) participarea persoanelor fizice la mitinguri,
demonstraţii, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de întruniri, în spaţii
deschise, ori la întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice,
artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise,
interzise în conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a);
l) desfăşurarea de către organizatori a unor
mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri,
în spaţii deschise, ori a unor întruniri de natura activităţilor culturale,
ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii
închise, cu nerespectarea măsurilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit.
a);
m) circulaţia persoanelor, pietonală sau cu
vehicule, în locurile şi, după caz, în intervalele orare în care aceasta a fost
interzisă sau restrânsă potrivit art. 5 alin. (3) lit. b);
n) nerespectarea de către persoanele fizice a
interdicţiei de ieşire din zonele stabilite în conformitate cu art. 5 alin.
(3) lit. c) sau încălcarea intervalelor orare în care este
permisă ieşirea din aceste zone;
o) nerespectarea de către persoanele fizice a
interdicţiei de ieşire din clădirile, localităţile sau zonele geografice în
care a fost instituită carantina potrivit art. 5 alin. (3) lit. c);
p) nerespectarea de către operatori a măsurilor
stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. d), referitoare la
restrângerea sau interzicerea transporturilor rutiere, feroviare, maritime,
fluviale, aeriene sau cu metroul ori încălcarea intervalelor orare în care
acestea sunt permise;
q) nerespectarea de către conducătorii
instituţiilor sau operatorilor economici a condiţiilor stabilite potrivit art.
5 alin. (3) lit. f), referitoare la desfăşurarea activităţii
acestor instituţii sau operatori economici;
r) nerespectarea de către conducătorii
instituţiilor sau operatorilor economici a măsurilor stabilite potrivit art. 5
alin. (3) lit. f), referitoare la suspendarea temporară a
activităţii acestor instituţii sau operatori economici;
s) neefectuarea lucrărilor pentru demolarea
parţială sau totală a unor construcţii, instalaţii sau amenajări,
mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea
controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri, de către persoanele
fizice sau juridice ori de către personalul instituţiilor şi autorităţilor
publice desemnate potrivit art. 5 alin. (4) lit. g);
ş) împiedicarea de către orice persoană fizică a
efectuării lucrărilor pentru demolarea parţială sau totală a unor construcţii,
instalaţii sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori
pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri,
stabilite potrivit art. 5 alin. (4) lit. h).
Art. 66. - Contravenţiile prevăzute la art. 65 se
sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei
contravenţiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) şi ş);
b) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei
contravenţiile prevăzute la art. 65 lit. a), b), f), i), o), q) şi s);
c) cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei
contravenţiile prevăzute la art. 65 lit. l), r) şi
t);
d) cu amendă de la 3.000 lei la 15.000 lei
contravenţiile prevăzute la art. 65 lit. j) şi p).
Art. 67. - (1) Constatarea contravenţiilor
prevăzute la art. 65 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute
la art. 66 se fac de către subofiţeri şi ofiţeri de pompieri
şi protecţie civilă cu atribuţii de îndrumare, control şi constatare, anume
desemnaţi de inspectorul general.
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art.
65 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 66 se
fac de către:
a) inspectorii de muncă, pentru contravenţiile
prevăzute la art. 65 lit. a), q) şi r);
b) personalul de control din cadrul
Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi subofiţerii şi ofiţerii
de pompieri şi protecţie civilă, pentru contravenţiile prevăzute la art.
65 lit. b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), o), s), ş) şi
t);
c) agenţii şi ofiţerii de poliţie, subofiţerii
şi ofiţerii de jandarmi, poliţiştii locali, pentru contravenţiile prevăzute la
art. 65 lit. d), e), g), h), i), j), k), l), m), n), o), r) şi ş);
d) personalul direcţiilor de sănătate publică,
pentru contravenţiile prevăzute la art. 65 lit. h) şi i);
e) personalul desemnat de Ministerul
Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, pentru contravenţiile
prevăzute la art. 65 lit. p);
f) agenţii şi ofiţerii de poliţie rutieră,
pentru contravenţiile prevăzute la art. 65 lit. p), referitoare la
transportul rutier.
Art. 68. - Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le
sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 69. - (1) Contravenientul poate achita,
în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-
verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru
contravenţiile prevăzute de lege.
(2) Sumele provenite din amenzile aplicate pentru
contravenţiile prevăzute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de
stat.
Art. 70. - Prin derogare de la prevederile art. 4 alin.
(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, dispoziţiile art. 66 intră în vigoare la 3 zile de
la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Dispoziţii finale
Art. 71. - (1) În vederea punerii în aplicare
a măsurilor prevăzute de prezenta lege, Guvernul adoptă hotărâri, la propunerea
ministerelor de resort sau a CNSSU.
(2) În vederea aplicării măsurilor prevăzute de
prezenta lege, ministerele şi celelalte autorităţi responsabile, la propunerea
CNSSU, după caz, emit ordine şi instrucţiuni.
Art. 72. - (1) Dispoziţiile prezentei legi
se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în
măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor prezentei legi.
(2) Pentru starea de alertă instituită pentru
prevenirea şi combaterea unei pandemii COVID-19, dispoziţiile art. 2 lit.
f) şi m), art. 4 alin. (1) lit. b), alin.
(2), (5) şi (6), art. 20 lit. c) şi d),
art. 21 lit. c), art. 22 lit. c), art. 23 lit.
c), art. 24 lit. c) şi art. 42 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările
ulterioare, nu sunt aplicabile.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art.
76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE |
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUC |
Bucureşti, 15 mai 2020.
Nr. 55.
Având în vedere
necesitatea de a asigura măsurile pentru prevenirea și combaterea răspândirii
virusului COVID-19, programele de consiliere gratuită desfășurate la sediu se desfășoară
numai cu programare. În birou
este permis accesul unei singure persoane, la ora programată.
Pentru programări vă rugăm să ne contactați prin
·
tel fix/fax 021.341.30.62, mobil 0743.627.705, 0726.949.000
Petitiile pot fi trimise la:
·
OP
49, CP 21 Sector
2 Bucuresti
·
sau aleea Barajul Iezeru nr.
6A, Sector 3, București, cod 032799, Clădirea SEQUOIA (fostă CEDRU), etaj 1,
camera 108
Pentru ca activitatea
de informare să fie eficientă, insistăm ca membrii și reprezentanții
asociațiilor de proprietari să contacteze specialiștii noștri la e-mailul alocat domeniului care corespunde, punctual, nevoii
de informare și doar pentru situațiile deosebite să apeleze la consilierea
desfășurată în sediu (aleea Barajul Iezeru nr. 6A, Sector 3, București, cod 032799, Clădirea
SEQUOIA (fostă CEDRU), etaj 1, camera 108).
Consiliere
→declaratia 112, revisal, organizare,
FORMARE PROFESIONALĂ (CURS ADMINISTRATOR DE CONDOMINIU) - daniela FLORINA huŢan, 0726.949.000, dana.hutan@habitaturban.ro, la sediu de luni pana vineri, intre orele 09.00 - 15.00
→financiar – contabil – cenzorat
– resurse umane
- expert contabil
gabriela
bratu - bratugabriela61@yahoo.com, la
sediu joia intre orele 11.00-13.00
- expert
contabil CÎLȚEA CRISTIAN - cenzorat.ap@gmail.com, contabilitate.pt.ap@gmail.com, resurseumane.ap@gmail.com, la
sediu – marțea intre orele 11.00-13.00
o
SSM – SU – PSI - ing. CÎLȚEA EMILIA – conducător
serviciu extern de prevenire și protecție - ssm.su.psi.ap@gmail.com, la sediu –
marțea intre orele 11.00-13.00
- PROBLEMELE JURIDICE -
AVOCAT ALEXANDRU TIU - alexandru_tiu@yahoo.com, la sediu joia
intre orele 13.00-14.30
Numai bine vă dorim, vă mulțumim pentru înțelegere,
colaborare și sprijin!
Mihai Mereuta
Presedinte
|
LIGA asociaŢiilor de Proprietari
HABITAt
|
AsociaŢia RomÂnĂ pentru
LocuinŢe
CASA PLUS
|
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|||
|
Cu calm, responsabilitate, toleranță și dând dovadă de solidaritate vom trece împreună și peste această situație! Numai bine vă doresc! |
|
||||||
ACțIUNi REALIZATe cu sprijinul: ista românia, paid
românia, smart eco / Elsaco.