In data de 27 ianuarie, la sediul Ministerului
Energiei, a avut loc prima dezbatere avand ca tema Strategia Energetica a României 2016-2030, cu perspectiva anului
2050 (SEN).
Reprezentantul permanent al Ligii Asociatiilor de
Proprietari Habitat este dl Radu
Corneliu Dumitrescu.
In aceasta intalnire s-au prezentat echipele care
elaboreaza strategia, precum si grupele de lucru, in cel putin 2-3 dintre
acestea urmand a fi reprezentata si Liga.
Termenul final pentru elaborarea SEN este 15
septembrie 2016.
Am transmis urmatoarele observatii
(intocmite de catre dl Radu Dumitrescu) cu privire procesul de elaborare
elaborare a Strategiei Energetice Nationale 2016-2030 cu perspectiva 2050
(SEN).
·
Am solicitat:
1. – includerea Ligii Habitat in
mai multe grupe de lucru, in special in grupele:
(4) – Eficienta energetica,
energie termica, cogenerare, managementul cererii de energie,
(5) – Guvernanta energetica
(6) – Securitate si diplomatie
energetica
2. – includerea consumatorilor in temetica tuturor grupelor de lucru
3. – analiza propunerii de a tine seama la elaborarea strategiei de un
obiectiv strategic major din perspectiva consumatorilor, respectiv obtinerea
celui mai bun raport calitate / pret pentru serviciile energetice oferite
consumatorilor si elaborarea strategiei plecand de la necesitatile
consumatorilor catre surse si procese si nu invers; din aceasta perspectiva am
solicitat introducerea temei protectiei termice a cladirilor (anveloparea) ca
element esential in procesul de evaluare a cererii de energie pentru locuinte;
4. – prezentarea de raspunsuri argumentate la fiecare observatie sau
propunere de eleborare a strategiei, pentru a asigura efectivitatea si
eficacitatea consultarilor;
5. – transparenta in elaborarea strategiei, cel putin in cadrul grupelor de
lucru, cu transmiterea observatiilor si raspunsurilor la acestea din partea
elaboratorilor startegiei catre toti participantii, in sistem agora. Am
solicitat ca prim pas transmiterea prezentarii facute la aceasta prima
consultare din 27.01.2016.
Cu privire observatiile facute referitor la tematica si continutul strategiei
(constatand ca, din punctul nostru de vedere lipseau unele principii foarte
importante si au fost prezentate drept principii de elaborare ale SEN
subobiective si restrictii/conditionari de elaborare a strategiei) le reluam si
le completam, solicitandu-va sa analizati si urmatoarele propuneri:
·
O strategie energetica nu poate
avea alt scop general decat accesibilitatea energiei pentru consumatori la cel
mai bun raport calitate / pret, in conditiile de protectia mediului actuale si
de perspectiva, care determina o serie de directii de actiune obligatorii, la
nivelul tuturor proceselor de productie a energiei si a serviciilor energetice,
de la sursa pana la consumator.
·
Deja frazele de mai sus definesc
principalele principii (concepte / directii majore) ale unei astfel de
strategii:
- Calitate
- Mediu
- Sustenabilitate
Aceste trei notiuni acopera in intregime toate subobiectivee unei stretegii
energetice, care trebuie gandita si proiectata incepand de la consumator (cu
privire la evolutia necesarului de energie, a calitatii serviciilor energetice
si a accesibilitatii lor) catre sursele de energie.
Trebuie abandonata mentalitatea de a pune pe plan central procesele
tehnologice si de a gandi (daca e gandit) apoi impactul la consumatori.
Necesitatile consumatorilor, inclusiv cele de protectie a mediului, trebuie sa
determine alegerea tehnologiilor si a surselor de energie. Aceasta schimbare de
mentalitate pleaca de la gandirea proceselor energetice ca parte dintr-un
ansamblu mai mare numit serviciile energetice ce pot fi oferite consumatorilor,
de tot felul. Iar in majoritatea lor serviciile energetice trebuie gandite ca
servicii economice de interes general (SEIG in continuare), dupa cum sunt
acestea deja definite de documentele Comisiei Europene, de directive si tratate
(a se vedea, intre altele, Cartea verde a SIG a Comisiei Europene din 2003).
·
Legat de rolul pe care
autoritatile publice trebuie sa il alba in sectorul serviciilor economice de
interes general, Comisia Europeana in Cartea verde a SIG spune ca este:
"acela de a veghea la buna functionare a pietei si la respectarea
regulilor jocului de catre toti participantii, precum si de a garanta interesul
general".
Iar daca vom aborda strategia energetica din aceasta perspectiva, a
faptului ca se refera la servicii energetice de interes general, trebuie sa
tinem seama in primul rand de specificul acestora, de obligatiile specifice
(descrise in Cartea verde) care sunt impuse acestor servicii. Aceste obligatii
sunt esentiale in stabilirea calitatii serviciilor si ele definesc cerintele
esentiale ale consumatorilor.
Obligatiile specifice ale SEIG,
definite de Cartea verde, cuprind:
1 - Universalitatea
Acest concept vizeaza in primul rand accesibilitatea
serviciilor pentru toti cetatenii, care trebuie prestate la un nivel de
calitate stabilit de autoritatea competenta in mod specific ariei comunitatii
locale deservite, prin urmare si suportabilitatea de plata a serviciilor, care
este o conditie a accesibilitatii. Conceptul universaitatii include si adaptarea
serviciilor la nevoile consumatorilor, aflate intr-o evolutie continua. Cartea
verde vorbeste despre universalitate ca despre un concept flexibil, compatibil
cu principiul subsidiaritatii, el fiind pus in aplicare de catre fiecare
natiune sau comunitate locala).
Cartea verde mai arata ca acest concept al
universalitatii, inteles asa cum s-a prezentat mai sus, permite raspunsul la
exigentele interesului general pe mai multe directii: calitatea serviciilor,
eficacitatea economica, progresul tehnologic, protectia mediului, transparenta
facturarii si responsabilitatea privind conturile, etc. Aplicarea conceptului
duce de asemenea la micsorarea inegalitatii sociale dintre cetateni,
contribuind astfel la coeziunea sociala. Comisia Europeana ia in considerare riscul
ca obligatiile operatorilor si drepturile utilizatorilor prevazute de conceptul
universalitatii serviciului sa ramana pur teoretice, daca nu se vor adopta
reglementari adecvate acestui sector la nivel national si local sub impulsul
directivelor europene.
2 - Continuitatea
Majoritatea acestor servicii necesita asigurarea lor
fara intrerupere pentru nevoile cetatenilor (cum sunt serviciile de alimentare
cu apa si de canalizare), sau cel putin asigurarea lor ritmica la anumite
intervale de timp (precum serviciile de salubritate, transportul in comun).
Avand in vedere ca in scopul asigurarii continuitatii serviciilor actioneaza si
interesul economic al operatorilor reprezentand marile industrii de retea,
obligatia continuitatii serviciilor devine foarte importanta, fiind jalonata de
mai multi indicatori de performanta specifici operarii serviciilor.
3 - Calitatea serviciului,
stabilit de autoritatea publica competenta
Dupa cum se sustine si in Cartea verde a SIG,
definirea, urmarirea si atingerea cerintelor de calitate ale serviciilor
publice locale stabilite de autoritatea publica competenta au devenit
elementele cheie ale reglementarii SIG. Calitatea serviciilor este stabilita de
regula de catre autoritatile locale competente, sub controlul carora este organizat
si reglementat serviciul. Cu privire la unele servicii exista deja norme de
calitate comunitare de prestare, incluzand reguli de securitate (asa cum sunt
de exemplu directivele privind calitatea apei potabile sau a apei uzate
epurate), corectitudinea si transparenta facturarii, acoperirea teritoriala a
serviciilor si protectia contra intreruperii serviciilor. Multe alte aspecte
ale calitatii serviciilor sunt reglementate la nivel local, functie de
dezvoltarea serviciilor, nivelul de calitate cerut de utilizatori si de
suportabilitatea de plata a utilizatorilor corespunzatoare nivelului de
calitate a serviciilor.
4 - Accesibilitatea tarifara
Extras din universalitatea serviciului, Cartea verde
subliniaza astfel importanta ca SIG sa fie oferite la un prêt abordabil de
catre toti cetatenii unei comunitati. Aplicarea acestui principiu contribuie in
mod substantial la coeziunea economica si sociala si micsorarea disparitatilor.
Cartea verde mai arata ca legislatia sectoriala in vigoare nu precizeaza criteriile
necesare a fi utilizate pentru a determina ca preturile sa fie suportabile
pentru toti cetatenii, apreciind ca aceste criterii vor trebui sa fie stabilite
de catre fiecare tara. O atentie deosebita trebuie acordata grupurilor
vulnerabile, cu capacitate scazute de plata. Sunt de pus in aplicare atat
mecanisme de control al evolutiei preturilor, cat si masuri de subventionare a
persoanelor defavorizate.
5 - Protectia utilizatorilor si
consumatorilor
Comisia a definit in septembrie 2000 un pachet de
principii pentru definirea nevoilor consumatorilor si utilizatorilor in acest
domeniu. Aceste principii se refera la: calitatea serviciilor, nivelul ridicat
de protectie al sanatatii si securitatii fizice din partea serviciilor,
transparenta (privind tarifele, clauzele contractuale, alegerea si finantarea
furnizorilor), alegerea serviciului, alegerea furnizorului, concurenta efectiva
intre furnizori, existenta organismelor de reglementare, dreptul la recurs, o
reprezentare activa a consumatorilor si utilizatorilor in definitia si
evaluarea serviciilor, inclusiv a diferitelor forme de plata (am subliniat ceea
ce este specific serviciilor de apa canal, care functioneaza in regim de
monopol).
6 - Securitatea
Acest concept priveste asigurarea conditiilor de viata
sanatoasa ale cetatenilor, continuitatii serviciilor si securitatii utilizarii
lor, fiind inclus si in protectia consumatorului.
Faptul ca este redat si separat subliniaza interesul
acordat de Comisie acestui principiu.
7 - Accesibilitatea la retea
Acest concept este strans legat de cel al
universalitatii, reliefarea sa dovedind de asemenea importanta pe care i-a
dat-o Comisia.
8 - Pluralismul mass-media
Pentru informarea corecta a utilizatorilor este
esentiala existenta unui real pluralism al mass-mediei. Importanta pentru
democratie a acestui concept nu mai este nevoie sa fie dezvoltat.
Intre principiile enuntate de Comisie mai intalnim,
fara a fi dezvoltate separat, principiul 9 - tarifarii echitabile (asigurarea agalitatii de tratament, la acelasi
calitate si cantitate a serviciului, si stabilirea corecta a tarifelor, care sa
reflecte costul economic al acestora, implicit eficienta de gestionare a
acestora), al eficacitatii (exista o precupare sistematica pentru orientarea
catre rezultate la nivelul consumatorului si utilizatorului a eforturilor
autoritatilor publice), al controlului democratic, transaparentei si
responsabilitatii si concertarii factorilor implicati.
Politicile de mediu ale UE completeaza obligatiile
specifice cu noi principii. In acest context trebuie tinut seama atat de principiile 10 - « poluatorul plateste », respectiv « consumatorul
plateste », precum si alte principii si masuri foarte importante, convergente
si/sau in aplicarea principiilor enuntate mai sus, dintre care mai subliniez
principiile:
- platii consumului real al fiecarui utilizator, prin
masura asigurarii contorizarii consumului tuturor utilizatorilor, la nivelul
limitei de proprietate a fiecarui condominiu, intr-o prima etapa, dupa care sa
se treaca la contorizarea consumurilor casnice ale fiecarui apartament din
blocurile de locuinte, pe baza unor stimulente adecvate ;
- cuantificarii corecte si obiective a calitatii
serviciilor.
Astfel, fara a epuiza subobiectivele ce pot fi incluse
in cele trei directii majore, mentionam intr-o prima abordare a problemei
urmatoarele aspecte, referitor la: CALITATE
Nu putem vorbi de eficienta, de preturi (accesibile)
ale serviciilor energetice fara a stabili nivelul de calitate a serviciilor
energetice pentru care mecanismele pietei ar trebui sa stabileasca preturile
corecte, in conditii de maximizare a concurentei. Calitatea serviciilor trebuie
definita prin indicatori de performanta specifici, iar strategia trebuie sa
plece de la analiza acestora si de la stabilirea unui nivel minimal al acestor
indicatori. Nivelurile de calitate a serviciilor energetice nu sunt aspecte de
la sine inteles sau subintelese, ci elemente cheie in baza carora se pot evalua
toate celelalte procese necesare prestarii serviciilor energetice. Nu vom intra
aici in detaliile procesului de stabilire a indicatorilor de performanta si
nici in mecanismul de monitorizare obiectiva a acestora, elemente care trebuie
sa se regaseasca in capitolul sustenabilitate.
Cu deosebita consideratie,
|
Mihai Mereuta
Presedinte
Liga Habitat
Asociatia
Casa Plus
Mobil 0744.751.416;
|
Radu Dumitrescu
Consultant
Liga Habitat
Vicepresedinte
Asociatia
Casa Plus
Mobil 0743.080.710
|
ACTIUNi REALIZATA cu sprijinul: veolia
energie romania sa, Elsaco, ista romania, radet bucuresti. partener
media: RADIO ROMANIA ACTUALITATI – BUCURESTI FM 98,3; arena CONSTRUCTIILOR.
Ne puteti contacta la: mihai.mereuta@habitaturban.ro, tel 021.3413062, mobil 0743.627.705, sau adresa
corespondenta: OP 49, CP 21 Sector 2 Bucuresti. www.habitaturban.ro,
www.regenerareurbana.ro, www.casa-plus.ro; http://urban-plus-ro.blogspot.ro/
