marți, 9 februarie 2016

Ref Strategia Energetica a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050


In data de 27 ianuarie, la sediul Ministerului Energiei, a avut loc prima dezbatere avand ca tema Strategia Energetica a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 (SEN).

Reprezentantul permanent al Ligii Asociatiilor de Proprietari Habitat este dl Radu Corneliu Dumitrescu.

In aceasta intalnire s-au prezentat echipele care elaboreaza strategia, precum si grupele de lucru, in cel putin 2-3 dintre acestea urmand a fi reprezentata si Liga.

Termenul final pentru elaborarea SEN este 15 septembrie 2016.

Am transmis urmatoarele observatii (intocmite de catre dl Radu Dumitrescu) cu privire procesul de elaborare elaborare a Strategiei Energetice Nationale 2016-2030 cu perspectiva 2050 (SEN).
·        Am solicitat:

1. – includerea Ligii Habitat in mai multe grupe de lucru, in special in grupele:
(4) – Eficienta energetica, energie termica, cogenerare, managementul cererii de energie,
(5) – Guvernanta energetica
(6) – Securitate si diplomatie energetica

2. – includerea consumatorilor in temetica tuturor grupelor de lucru

3. – analiza propunerii de a tine seama la elaborarea strategiei de un obiectiv strategic major din perspectiva consumatorilor, respectiv obtinerea celui mai bun raport calitate / pret pentru serviciile energetice oferite consumatorilor si elaborarea strategiei plecand de la necesitatile consumatorilor catre surse si procese si nu invers; din aceasta perspectiva am solicitat introducerea temei protectiei termice a cladirilor (anveloparea) ca element esential in procesul de evaluare a cererii de energie pentru locuinte;

4. – prezentarea de raspunsuri argumentate la fiecare observatie sau propunere de eleborare a strategiei, pentru a asigura efectivitatea si eficacitatea consultarilor;

5. – transparenta in elaborarea strategiei, cel putin in cadrul grupelor de lucru, cu transmiterea observatiilor si raspunsurilor la acestea din partea elaboratorilor startegiei catre toti participantii, in sistem agora. Am solicitat ca prim pas transmiterea prezentarii facute la aceasta prima consultare din 27.01.2016.

Cu privire observatiile facute referitor la tematica si continutul strategiei (constatand ca, din punctul nostru de vedere lipseau unele principii foarte importante si au fost prezentate drept principii de elaborare ale SEN subobiective si restrictii/conditionari de elaborare a strategiei) le reluam si le completam, solicitandu-va sa analizati si urmatoarele propuneri:

·         O strategie energetica nu poate avea alt scop general decat accesibilitatea energiei pentru consumatori la cel mai bun raport calitate / pret, in conditiile de protectia mediului actuale si de perspectiva, care determina o serie de directii de actiune obligatorii, la nivelul tuturor proceselor de productie a energiei si a serviciilor energetice, de la sursa pana la consumator.
·         Deja frazele de mai sus definesc principalele principii (concepte / directii majore) ale unei astfel de strategii:
-         Calitate
-         Mediu
-         Sustenabilitate
Aceste trei notiuni acopera in intregime toate subobiectivee unei stretegii energetice, care trebuie gandita si proiectata incepand de la consumator (cu privire la evolutia necesarului de energie, a calitatii serviciilor energetice si a accesibilitatii lor) catre sursele de energie.
Trebuie abandonata mentalitatea de a pune pe plan central procesele tehnologice si de a gandi (daca e gandit) apoi impactul la consumatori. Necesitatile consumatorilor, inclusiv cele de protectie a mediului, trebuie sa determine alegerea tehnologiilor si a surselor de energie. Aceasta schimbare de mentalitate pleaca de la gandirea proceselor energetice ca parte dintr-un ansamblu mai mare numit serviciile energetice ce pot fi oferite consumatorilor, de tot felul. Iar in majoritatea lor serviciile energetice trebuie gandite ca servicii economice de interes general (SEIG in continuare), dupa cum sunt acestea deja definite de documentele Comisiei Europene, de directive si tratate (a se vedea, intre altele, Cartea verde a SIG a Comisiei Europene din 2003).
·         Legat de rolul pe care autoritatile publice trebuie sa il alba in sectorul serviciilor economice de interes general, Comisia Europeana in Cartea verde a SIG spune ca este: "acela de a veghea la buna functionare a pietei si la respectarea regulilor jocului de catre toti participantii, precum si de a garanta interesul general".
Iar daca vom aborda strategia energetica din aceasta perspectiva, a faptului ca se refera la servicii energetice de interes general, trebuie sa tinem seama in primul rand de specificul acestora, de obligatiile specifice (descrise in Cartea verde) care sunt impuse acestor servicii. Aceste obligatii sunt esentiale in stabilirea calitatii serviciilor si ele definesc cerintele esentiale ale consumatorilor.

Obligatiile specifice ale SEIG, definite de Cartea verde, cuprind:

1 - Universalitatea

Acest concept vizeaza in primul rand accesibilitatea serviciilor pentru toti cetatenii, care trebuie prestate la un nivel de calitate stabilit de autoritatea competenta in mod specific ariei comunitatii locale deservite, prin urmare si suportabilitatea de plata a serviciilor, care este o conditie a accesibilitatii. Conceptul universaitatii include si adaptarea serviciilor la nevoile consumatorilor, aflate intr-o evolutie continua. Cartea verde vorbeste despre universalitate ca despre un concept flexibil, compatibil cu principiul subsidiaritatii, el fiind pus in aplicare de catre fiecare natiune sau comunitate locala).
Cartea verde mai arata ca acest concept al universalitatii, inteles asa cum s-a prezentat mai sus, permite raspunsul la exigentele interesului general pe mai multe directii: calitatea serviciilor, eficacitatea economica, progresul tehnologic, protectia mediului, transparenta facturarii si responsabilitatea privind conturile, etc. Aplicarea conceptului duce de asemenea la micsorarea inegalitatii sociale dintre cetateni, contribuind astfel la coeziunea sociala. Comisia Europeana ia in considerare riscul ca obligatiile operatorilor si drepturile utilizatorilor prevazute de conceptul universalitatii serviciului sa ramana pur teoretice, daca nu se vor adopta reglementari adecvate acestui sector la nivel national si local sub impulsul directivelor europene.

2 - Continuitatea

Majoritatea acestor servicii necesita asigurarea lor fara intrerupere pentru nevoile cetatenilor (cum sunt serviciile de alimentare cu apa si de canalizare), sau cel putin asigurarea lor ritmica la anumite intervale de timp (precum serviciile de salubritate, transportul in comun). Avand in vedere ca in scopul asigurarii continuitatii serviciilor actioneaza si interesul economic al operatorilor reprezentand marile industrii de retea, obligatia continuitatii serviciilor devine foarte importanta, fiind jalonata de mai multi indicatori de performanta specifici operarii serviciilor.

3 - Calitatea serviciului, stabilit de autoritatea publica competenta

Dupa cum se sustine si in Cartea verde a SIG, definirea, urmarirea si atingerea cerintelor de calitate ale serviciilor publice locale stabilite de autoritatea publica competenta au devenit elementele cheie ale reglementarii SIG. Calitatea serviciilor este stabilita de regula de catre autoritatile locale competente, sub controlul carora este organizat si reglementat serviciul. Cu privire la unele servicii exista deja norme de calitate comunitare de prestare, incluzand reguli de securitate (asa cum sunt de exemplu directivele privind calitatea apei potabile sau a apei uzate epurate), corectitudinea si transparenta facturarii, acoperirea teritoriala a serviciilor si protectia contra intreruperii serviciilor. Multe alte aspecte ale calitatii serviciilor sunt reglementate la nivel local, functie de dezvoltarea serviciilor, nivelul de calitate cerut de utilizatori si de suportabilitatea de plata a utilizatorilor corespunzatoare nivelului de calitate a serviciilor.

4 - Accesibilitatea tarifara

Extras din universalitatea serviciului, Cartea verde subliniaza astfel importanta ca SIG sa fie oferite la un prêt abordabil de catre toti cetatenii unei comunitati. Aplicarea acestui principiu contribuie in mod substantial la coeziunea economica si sociala si micsorarea disparitatilor. Cartea verde mai arata ca legislatia sectoriala in vigoare nu precizeaza criteriile necesare a fi utilizate pentru a determina ca preturile sa fie suportabile pentru toti cetatenii, apreciind ca aceste criterii vor trebui sa fie stabilite de catre fiecare tara. O atentie deosebita trebuie acordata grupurilor vulnerabile, cu capacitate scazute de plata. Sunt de pus in aplicare atat mecanisme de control al evolutiei preturilor, cat si masuri de subventionare a persoanelor defavorizate.

5 - Protectia utilizatorilor si consumatorilor

Comisia a definit in septembrie 2000 un pachet de principii pentru definirea nevoilor consumatorilor si utilizatorilor in acest domeniu. Aceste principii se refera la: calitatea serviciilor, nivelul ridicat de protectie al sanatatii si securitatii fizice din partea serviciilor, transparenta (privind tarifele, clauzele contractuale, alegerea si finantarea furnizorilor), alegerea serviciului, alegerea furnizorului, concurenta efectiva intre furnizori, existenta organismelor de reglementare, dreptul la recurs, o reprezentare activa a consumatorilor si utilizatorilor in definitia si evaluarea serviciilor, inclusiv a diferitelor forme de plata (am subliniat ceea ce este specific serviciilor de apa canal, care functioneaza in regim de monopol).

6 - Securitatea

Acest concept priveste asigurarea conditiilor de viata sanatoasa ale cetatenilor, continuitatii serviciilor si securitatii utilizarii lor, fiind inclus si in protectia consumatorului.
Faptul ca este redat si separat subliniaza interesul acordat de Comisie acestui principiu.

7 - Accesibilitatea la retea

Acest concept este strans legat de cel al universalitatii, reliefarea sa dovedind de asemenea importanta pe care i-a dat-o Comisia.

8 - Pluralismul mass-media

Pentru informarea corecta a utilizatorilor este esentiala existenta unui real pluralism al mass-mediei. Importanta pentru democratie a acestui concept nu mai este nevoie sa fie dezvoltat.

Intre principiile enuntate de Comisie mai intalnim, fara a fi dezvoltate separat, principiul 9 - tarifarii echitabile (asigurarea agalitatii de tratament, la acelasi calitate si cantitate a serviciului, si stabilirea corecta a tarifelor, care sa reflecte costul economic al acestora, implicit eficienta de gestionare a acestora), al eficacitatii (exista o precupare sistematica pentru orientarea catre rezultate la nivelul consumatorului si utilizatorului a eforturilor autoritatilor publice), al controlului democratic, transaparentei si responsabilitatii si concertarii factorilor implicati.

Politicile de mediu ale UE completeaza obligatiile specifice cu noi principii. In acest context trebuie tinut seama atat de principiile 10 - « poluatorul plateste », respectiv « consumatorul plateste », precum si alte principii si masuri foarte importante, convergente si/sau in aplicarea principiilor enuntate mai sus, dintre care mai subliniez principiile:
- platii consumului real al fiecarui utilizator, prin masura asigurarii contorizarii consumului tuturor utilizatorilor, la nivelul limitei de proprietate a fiecarui condominiu, intr-o prima etapa, dupa care sa se treaca la contorizarea consumurilor casnice ale fiecarui apartament din blocurile de locuinte, pe baza unor stimulente adecvate ;
- cuantificarii corecte si obiective a calitatii serviciilor.

Astfel, fara a epuiza subobiectivele ce pot fi incluse in cele trei directii majore, mentionam intr-o prima abordare a problemei urmatoarele aspecte, referitor la: CALITATE

Nu putem vorbi de eficienta, de preturi (accesibile) ale serviciilor energetice fara a stabili nivelul de calitate a serviciilor energetice pentru care mecanismele pietei ar trebui sa stabileasca preturile corecte, in conditii de maximizare a concurentei. Calitatea serviciilor trebuie definita prin indicatori de performanta specifici, iar strategia trebuie sa plece de la analiza acestora si de la stabilirea unui nivel minimal al acestor indicatori. Nivelurile de calitate a serviciilor energetice nu sunt aspecte de la sine inteles sau subintelese, ci elemente cheie in baza carora se pot evalua toate celelalte procese necesare prestarii serviciilor energetice. Nu vom intra aici in detaliile procesului de stabilire a indicatorilor de performanta si nici in mecanismul de monitorizare obiectiva a acestora, elemente care trebuie sa se regaseasca in capitolul sustenabilitate.

Cu deosebita consideratie,

Mihai Mereuta
Presedinte
Liga Habitat
Asociatia Casa Plus
Mobil 0744.751.416;
Radu Dumitrescu
Consultant Liga Habitat
Vicepresedinte
Asociatia Casa Plus
Mobil 0743.080.710



ACTIUNi REALIZATA cu sprijinul: veolia energie romania sa, Elsaco, ista romania, radet bucuresti. partener media: RADIO ROMANIA ACTUALITATI – BUCURESTI FM 98,3; arena CONSTRUCTIILOR.

     


Ne puteti contacta la: mihai.mereuta@habitaturban.ro, tel 021.3413062, mobil 0743.627.705, sau adresa corespondenta: OP 49, CP 21 Sector 2 Bucuresti. www.habitaturban.ro, www.regenerareurbana.ro, www.casa-plus.ro; http://urban-plus-ro.blogspot.ro/
preŞedinte: MIHAI MEREUŢĂ - 0744.751.416; mihai.mereuta@habitaturban.ro;
director executiv / Director Formare profesionalĂ / responsabil certificare competente: tatiana musteaŢĂ - 0726.373.000; tatiana.musteata@habitaturban.ro;
director daniela huŢan - 0743.627.705; dana.hutan@habitaturban.ro;