joi, 31 decembrie 2015
marți, 8 decembrie 2015
Contorizarea individuala obligatorie a apartamentelor – obiectiv european imposibil de realizat fără acordarea de facilități fiscale publice.
Atât consumatorul final de utilități
publice la nivel de apartament cât și autoritățile guvernamentale de resort au
conștientizat că există o interdependența directă între repartizarea
individuală a costurilor de încălzire / apă caldă /apă rece în funcție de
consum și eficiența energetică a clădirilor. De aceea, problematica
repartizării cheltuielilor de încălzire/răcire/apă caldă în funcție de consumul
real al fiecărui apartament / locuințe a fost introdusă în pachetul legislativ
european fiind menționată cu caracter de obligativitate de generalizare în
toate țările membre UE, în toate clădirile, indiferent de performanțele
energetice, chiar și în construcțiile foarte bine izolate termic.
Echipamentele individuale de contorizare a
consumurilor energetice la nivel de apartament care permit defalcarea
cheltuielilor individuale de energie termică funcție de consumul real cunosc deja
un grad important de implementare de peste 80% în multe țări europene printre
care Danemarca, Germania și Austria.
Plecând de la acest nivel important de
contorizare individuală, în octombrie 2012, Consiliul Uniunii Europene a
adoptat Directiva nr.27/2012 privind eficiența energetică care va permite
atingerea obiectivului climatic major de reducere cu 20% a consumului energetic
al Uniunii Europene la nivelul anului 2020. Conform noii Directive privind
eficiența energetică, principiul repartizării consumurilor de căldură în
funcție de consumul real va fi aplicat în toate țările membre în Uniunea
Europeană.
În mod explicit la art. 9 din
Directiva Europeană nr 2012/27/UE sunt
înscrise următoarele obligativități:
”În
clădirile cu mai multe apartamente și în clădirile polivalente cu o sursă
centrală de încălzire/răcire sau alimentate de la o rețea de termoficare sau de
la o sursă centrală deservind mai multe clădiri, contoarele care măsoară consumul individual se instalează de asemenea
până la 31 decembrie 2016 pentru măsurarea consumului de energie pentru
încălzire sau răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate în parte, în
cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și eficient
din punct de vedere al costurilor. În
cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de
vedere tehnic sau nu este eficientă din punct de vedere al costurilor, pentru
contorizarea energiei termice se utilizează repartitoare individuale de costuri
pentru energia termică destinate măsurării consumului fiecărui corp de
încălzire”.
În România, montarea echipamentelor de
contorizarea individuală a debutat semnificativ după anul 1995 prin inițiativa
proprietarilor de apartamente de a-și monta contoare de apartament de apă caldă
și apă rece și de-abia după anul 2001 prin montarea repartitoarelor de costuri
de încălzire și a robinetelor termostatice.
La nivel național, pachetul legislativ
privind contorizarea obligatorie a
consumurilor energetice de încălzire și apă caldă la nivel de branșament
de condominiu /scară de bloc și la nivel de apartament a debutat la mijlocul
anului 2004 cu apariția HG 933/2004. Conform art. 2 din HG 933/2004 finalizarea
contorizării individuale urma să se încheie la 31 iulie 2007 :
”ART.
2 (1) Montarea contoarelor de energie termica
la nivel de branșament de imobil sau scara este în sarcina furnizorului de
energie termica şi se va finaliza pana la data de 30 iunie 2006 pentru toţi consumatorii.
(2) Montarea contoarelor de energie termica la
nivel de apartament în cazul distribuţiei orizontale, respectiv a
repartitoarelor de costuri în cazul distribuţiei verticale, este în sarcina
proprietarilor indiferent de sistemul de distribuţie adoptat în cadrul
condominiului şi se va finaliza pana la data de 31 iulie 2007.”
Se menționează
că, în mod singular, doar pentru montarea in cursul anului fiscal 2004 a
echipamentelor de contorizare individuală a energiei termice și apei calde,
proprietarii de apartamente din România au putut beneficia de o măsură fiscală
favorabilă reglementată de HG 1234 din 05 august 2004 pentru aprobarea
Procedurii privind deducerea din venitul anual global a cheltuielilor pentru
reabilitarea locuinței de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de căldură
în scopul îmbunătățirii confortului termic. Conform art. 2 al.1 din Procedură
printre lucrările eligibile de reabilitare termică a locuinței de domiciliu se
enumerau la punctele k) și l) :
”Art. 2 (1) Lucrările de reabilitare termică a locuinței de
domiciliu constau în:…..
k) înlocuirea robinetelor la corpurile de încălzire existente
cu robinete termostate și contorizarea consumului individual de energie termică/montarea
repartitoarelor de costuri la corpurile de încălzire;
l) contorizarea consumului individual de apă caldă menajeră.”
l) contorizarea consumului individual de apă caldă menajeră.”
Efectul de bumerang a neacordării de facilități fiscale
publice pentru încurajarea de către statul român a finalizării contorizării
individuale de către proprietarii de apartamente a apărut neîntârziat. Astfel,
sunt edificatoare următoarele consecințe:
- termenul de 31 iulie
2007 fixat prin HG 933/2004 pentru finalizarea contorizării individuale n-a
fost respectat;
- nici termenul ulterior, de
30 septembrie 2009, fixat de HG
nr. 609/2007 pentru modificarea art.2 alin (2) din HG 933/2004 n-a fost
respectat;
- din anul 2009 și până în prezent, Guvernul
României n-a mai emis nici-o hotărâre referitoare la finalizarea contorizării
individuale la nivel de apartament, deși Legea nr. 325 din 14 iulie 2006 serviciului public de
alimentare cu energie termică reglementa clar la art. 31 că termenele asumate
pentru finalizarea repartitoarelor de costuri de încălzire se stabilesc prin
hotărâre de Guvern. Se exemplifică textul art. 31 din Legea energiei termice
nr. 325/2006:
”ART. 31
Calendarul de
respectare a termenelor asumate pentru finalizarea contorizării la nivel de
branșament termic și montarea repartitoarelor de costuri pentru consumatorii de
energie termica individuali, condițiile de derulare și sancțiunile în caz de
nerespectare a dispozițiilor pentru finalizarea contorizărilor la nivel de
branșament termic, contorizărilor individuale și repartizarea costurilor,
precum și termenul și condițiile de aplicare pentru prețul binom al energiei
termice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”
Neacordarea de facilități fiscale publice
de către statul român pentru deducerea cheltuielilor legate de implementare a
contorizării individuale a fost și este în distonanță atât cu practica fiscală curentă
din alte state europene cât și cu propriile beneficii economice obținute ca
urmare a reducerii semnificative a consumului primar de energie termică. Date
informative recente despre acordarea de ajutoare financiare publice din Franța pot
fi accesate la adresa: www.renovation-info-service.gouv.fr
Sunt relevante și datele furnizate de
RADET București, cel mai mare furnizor de energie termică pentru populație din România,
pentru sectoarele de distribuție 6210-6260 pentru sezonul de încălzire
2007-2008, în care consumul specific în Gcal/mp SET pentru blocurile cu
repartitoare au fost mai mici fața de blocurile fără repartitoare cu 25% în oct–noe
2007; cu 19% în dec 2007-ian 2008; cu 24% în feb 2008 și cu 32% în mar-apr
2008.
Procentele
importante de reducere a consumului total de energie termică din blocurile cu
repartitoare în raport cu cele fără echipamente de contorizare individuale
justifică pe deplin reintroducerea urgentă și în România a unor facilități
fiscale publice pe măsura efectelor economice obținute de către stat.
Autoritățile centrale și locale par a nu fi
interesate de obligațiile ce le revin conform Directivei europene 2012/27/UE
privind finalizarea contorizării individuale a apartamentelor. Iată câteva
exemple care probează această afirmație:
- nu
există date publice privind procentul de implementare a contoarelor de apă
caldă și apă rece în apartamente;
- nu
există date publice privind procentul de implementare a contoarelor de energie
termică respectiv al repartitoarelor de costuri de încălzire. Se menționează în
mod expres că procentele de contorizare
menționate de către ANRSC pe pagina de internet www.anrsc.ro se
referă la în exclusivitate la contorizarea branșamentelor blocurilor sau
scărilor de bloc;
- nu
există programe naționale de modernizare a echipamentelor de contorizare
existente după îndeplinirea duratei normate de viață;
- de-abia după 2 ani de la adoptarea
Directivei europene 2012/27/UE privind eficiența energetică a fost adoptată și
de către Parlament României Legea nr. Legea nr. 121/2014 privind eficienţa
energetică;
- Planul național de acțiune în
domeniul eficienței energetice PNAEE (versiunea 2014) adoptat prin HG 122 din
25 februarie 2015 nu conține nici-o referire la termenul european fixat pentru
obligativitatea montării echipamentelor de contorizare individuală în fiecare
apartament de bloc până la 31 decembrie
2016 deși la art. 10 al.5 din Legea nr.
121/2014 se reglementează clar acest lucru:
”Art. 10 al (5)
În imobilele
de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie
termică este obligatorie montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea
consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul
fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie. În cazul în care utilizarea
de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este
eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea
repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din
fiecare unitate imobiliară în parte.”
Necesitatea de urgentare a implementării contorizării
individuale a consumurilor de energie termică la nivel de apartament pentru a
respecta într-o măsura cât mai mare termenul 31 decembrie 2016 impune
analizarea și adoptarea unui set de propuneri legislative.
Cu titlul de exemplu
pot fi luate în discuție următoarele propuneri și ulterior adoptate de membrii
Grupului Parlamentar PNL:
- Completarea art.16 referitor
la obligațiile proprietarilor din Legea nr, 230/2007 actualizată, cu un nou
aliniat, corelat cu prevederile actuale din art. 10 al 5 din Legea nr 121/2014
privind eficiența energetică:
”Art. 16
…..
(3) În imobilele de tip
condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică,
proprietarii au obligația montării contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru
individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă
la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie. În cazul în care
utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic
sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie
montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire
din fiecare unitate imobiliară în parte.”
De asemenea se propune
și analizarea unor măsuri fiscale menite să stimuleze promovarea urgentă a
contorizării individuale:
- TVA ZERO pentru achiziția și
montarea de contoare de apartament de
apă caldă / rece, de energie termică, repartitoare de costuri de căldură și
robinete termostatice;
- sau deducerea cheltuielilor de
achiziție și montare a echipamentelor de contorizare individuală din valoarea
impozitelor și taxelor locale pe locuință până la recuperarea a cel puțin 50% din valoarea facturilor
de achiziție și montare;
- …..
Subsemnatul
vă invită cu respect să completați acest prim demers cu propunerile
Dumneavoastră.
Ing.
Mihai Beznoska
31 mai 2015
marți, 24 noiembrie 2015
Reducerea riscului seismic: neputinta, neglijenta, nepasare sau nepricepere?
Avand in vedere
- EVOLUTIE
NR CUTREMURE DIN VRANCEA
|
AN
|
NR
CUTREMURE magnitudine CEL PUTIN 4
|
NR
CUTREMURE magnitudine CEL PUTIN 5
|
|
2010
|
2
|
0
|
|
2011
|
4
|
0
|
|
2012
|
6
|
0
|
|
2013
|
8
|
1
|
|
2014
|
13
|
1
|
|
2015
|
13
|
0
|
SURSA
http://www.infp.ro/
- NR CLADIRI
PRINSE IN PROGRAMUL MDRAP DE
ACŢIUNI privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru
reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă
multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de
risc seismic şi care prezintă pericol public
|
AN
|
NR CLADIRI
|
|
2010
|
28
|
|
2011
|
25
|
|
2012
|
15
|
|
2013
|
15
|
|
2014
|
21
|
|
2015
|
?
|
- CLADIRI EXPERTIZATE –BUCURESTI
|
|
|
|
NR IMOBILELOR EXPERTIZATE TEHNIC DIN PUNCT DE VEDERE AL RISCULUI SEISMIC – CONSOLIDATE
|
40
|
|
LISTA
IMOBILELOR EXPERTIZATE TEHNIC INCADRATE IN CLASA I DE RISC SEISMIC
CARE PREZINTA PERICOL PUBLIC Clasa RsI, din care fac parte construcţiile cu risc
ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită
|
187
|
|
LISTA
IMOBILELOR EXPERTIZATE TEHNIC INCADRATE IN CLASA I DE RISC SEISMIC Clasa RsI, din care fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la
cutremurul de proiectare corespunzător stării limită
|
185
|
|
LISTA
IMOBILELOR EXPERTIZATE TEHNIC INCADRATE IN CLASA a II-a DE RISC
SEISMIC Clasa RsII, în care se încadrează construcţiile care
sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale
majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă
|
307
|
|
LISTA
IMOBILELOR EXPERTIZATE TEHNIC INCADRATE IN CLASA a III-a DE RISC
SEISMIC Clasa RsIII, care cuprinde construcţiile care sub
efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu
afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările
nestructurale pot fi importante.
|
85
|
|
LISTA
IMOBILELOR EXPERTIZATE TEHNIC INCADRATE IN CLASA a IV-a DE RISC
SEISMIC
Clasa RsIV, corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat
este similar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor
în vigoare
|
6
|
- Detalii şi informaţii pot fi
obţinute de la P.M.B. – Direcţia Generală Dezvoltare şi Investiţii /
Direcţia Investiţii / Serviciul Consolidări – Splaiul Independentei nr.
291-293, sector 6. Telefon: 021-305.55.55 interior 1027; 1502
Propunem
·
Consideram potrivite
masurile de inasprire a legislatiei prin sanctionarea proprietarilor care
impiedica desfasurarea programului dar sanctiunile ar trebui sa fie aplicate si autoritatilor
locale cand:
1. Nu se pun la dispozitie locuinte pe perioada consolidarii.
2. Nu se respecta termenele in executarea lucrarilor de consolidare.
3. Nu se raporteaza transparent motivele intarzierilor.
·
Pentru intarzierea /
blocarea consolidarii sa se aplice sanctiuni drastice primariilor /
executantilor/ Asociatiilor de Proprietari si proprietarilor individuali.
·
Pentru proprietarii care
solicita, trebuie sa se puna la dispozitie spatii de locuit pe perioada
consolidarii. Nu se pot face eficient consolidarile cu proprietarii in case.
·
Acolo unde cheltuielile
sunt echivalente cu cele ale unei constructii noi trebuie sa se ia in calcul
posibilitatea demolarii si reconstructiei.
·
O atentie deosebita
trebuie acordata proprietarilor foarte in varsta, motivarea acestora pentru a
intra in programul de consolidare fiind foarte dificila.
·
Multe asociatii vor avea
probleme deosebite atat in inscrierea in programul de reabilitare cat si in cel
de consolidare deoarece nu exista cartile tehnice ale cladirilor.
·
Asociatiile ar trebui sa
fie implicate mai mult in toate etapele executiei.
·
Ar trebui facute analize
detaliate cu privire la urmatoarele probleme semnalate de catre reprezentantii
Asociatiilor de Proprietari:
1.
Au fost sanctionati aceia
care au returnat banii si nu i-au folosit?
2.
De ce au existat
nenumarate intarzieri in executie?
3.
Unde se contabilizeaza
obiectiunile asociatiilor pe parcursul executiei?
4.
Ce fac proprietarii din
apartamentele aflate in consolidare pe perioada de iarna fara instalatiile de
incalzire si cu peretii desfacuti?
Asteptam
ca autoritatilor locale sa manifeste macar 10% din entuziasmul aratat la
„borduriada” si in domeniul consolidarii clãdirilor
încadrate în clasa I de risc seismic si care prezintã pericol public.
PRESEDINTE
Mihai
Mereuta
luni, 23 noiembrie 2015
Nevoie urgenta si importanta: benchmarkingul transparent al utilitatilor publice
Utilitatile publice, precum serviciile de alimentare cu apa si de
canalizare, de incalzire centralizata, de salubritate, de transport public
local, de iluminat public sau de administrare a domeniului public, reglementate
prin prin Legea 51/2006 fac parte din asa numitele servicii de interes general
(conform definitiei din Carta verde a serviciilor de interes general promovata
de Comisia Europeana in 2003 – SIG in continuare) si sunt definite ca
totalitatea activităţilor reglementate prin prezenta lege şi prin legi
speciale, care asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes
public general cu caracter social ale colectivităţilor locale.
Aceste servicii au o serie de particularitati specifice, prima vizand
tocmai prioritatea interesului general in gestionarea acestor servicii, dat
atat de definitia legala a utilitatilor cat si de art. 3 alin (2)
din Legea 51/2006, care spune ca: “În
organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice
interesul general al comunităţilor locale este prioritar”.
Obligatiile specifice
Cartea verde a SIG promovata de Comisia europeana
defineste si dezvolta “obligatiile de
serviciu public”, drept elemente cheie ale definirii si prestarii unui
serviciu public european. Acestea sunt o baza a dezvoltarii regulilor de baza de
functionare a serviciilor publice (continuitatii, adaptabilitatii, egalitatii,
transpearntei si protectiei mediului) prevazute de legea51/2006.
Obligatiile specifice ale SIG, definite de Cartea
verde, cuprind :
1 - universalitatea
Acest concept vizeaza in primul rand accesibilitatea
serviciilor pentru toti cetatenii, care trebuie prestate la un nivel de calitate stabilit de
autoritatea competenta in mod specific ariei comunitatii locale deservite, prin
urmare si suportabilitatea de plata a serviciilor, care este o
conditie a accesibilitatii. Conceptul universaitatii include si adaptarea serviciilor la nevoile
consumatorilor, aflate intr-o evolutie continua. Cartea verde vorbeste despre
universalitate ca despre un concept flexibil, compatibil cu principiul
subsidiaritatii, el fiind pus in aplicare de catre fiecare natiune sau
comunitate locala).
Cartea verde mai arata ca acest concept al
universalitatii, inteles asa cum s-a prezentat mai sus, permite raspunsul la exigentele interesului general pe mai
multe directii: calitatea serviciilor,
eficacitatea economica, progresul
tehnologic, protectia mediului, transparenta facturarii si responsabilitatea
privind conturile, etc. Aplicarea conceptului duce de asemenea la
micsorarea inegalitatii sociale dintre cetateni, contribuind astfel la coeziunea
sociala. Comisia Europeana ia in considerare riscul ca obligatiile operatorilor
si drepturile utilizatorilor prevazute de conceptul universalitatii serviciului
sa ramana pur teoretice, daca nu se vor adopta reglementari adecvate acestui
sector la nivel national si local sub impulsul directivelor europene.
2 - continuitatea
Majoritatea acestor servicii necesita asigurarea
lor fara intrerupere pentru nevoile cetatenilor (cum sunt serviciile de
alimentare cu apa si de canalizare), sau cel putin asigurarea lor ritmica la
anumite intervale de timp (precum serviciile de salubritate, transportul in
comun). Avand in vedere ca in scopul asigurarii continuitatii serviciilor
actioneaza si interesul economic al operatorilor reprezentand marile industrii
de retea, obligatia continuitatii serviciilor devine foarte importanta, fiind
jalonata de mai multi indicatori de performanta specifici operarii serviciilor.
3 - calitatea
serviciului, stabilit de autoritatea publica competenta
Dupa cum se sustine si in Cartea verde a SIG, definirea,
urmarirea si atingerea cerintelor de calitate ale serviciilor publice locale
stabilite de autoritatea publica competenta au devenit elementele cheie ale
reglementarii SIG. Calitatea serviciilor este stabilita de regula de catre
autoritatile locale competente, sub controlul carora este organizat si
reglementat serviciul. Cu privire la unele servicii exista deja norme de
calitate comunitare de prestare, incluzand reguli de securitate (asa cum sunt
de exemplu directivele privind calitatea apei potabile sau a apei uzate
epurate), corectitudinea si transparenta facturarii, acoperirea teritoriala a
serviciilor si protectia contra intreruperii serviciilor. Multe alte aspecte
ale calitatii serviciilor sunt reglementate la nivel local, functie de dezvoltarea
serviciilor, nivelul de calitate cerut de utilizatori si de suportabilitatea de
plata a utilizatorilor corespunzatoare nivelului de calitate a serviciilor.
4 - Accesibilitatea
tarifara
Extras din universalitatea serviciului, Cartea
verde subliniaza astfel importanta ca SIG sa fie oferite la un prêt abordabil
de catre toti cetatenii unei comunitati. Aplicarea acestui principiu contribuie
in mod substantial la coeziunea economica si sociala si micsorarea
disparitatilor. Cartea verde mai arata ca legislatia sectoriala in vigoare nu
precizeaza criteriile necesare a fi utilizate pentru a determina ca preturile
sa fie suportabile pentru toti cetatenii, apreciind ca aceste criterii vor
trebui sa fie stabilite de catre fiecare tara. O atentie deosebita trebuie
acordata grupurilor vulnerabile, cu capacitate scazute de plata. Sunt de pus in
aplicare atat mecanisme de control al evolutiei preturilor, cat si masuri de
subventionare a persoanelor defavorizate.
5 - Protectia
utilizatorilor si consumatorilor
Comisia a definit in septembrie 2000 un pachet de principii pentru
definirea nevoilor consumatorilor si utilizatorilor in acest domeniu. Aceste
principii se refera la: calitatea
serviciilor, nivelul ridicat de protectie al sanatatii si securitatii fizice
din partea serviciilor, transparenta
(privind tarifele, clauzele contractuale, alegerea si finantarea furnizorilor),
alegerea serviciului, alegerea furnizorului, concurenta efectiva intre furnizori, existenta organismelor de reglementare, dreptul la recurs, o
reprezentare activa a consumatorilor si utilizatorilor in definitia si
evaluarea serviciilor, inclusiv a diferitelor forme de plata (am subliniat
ceea ce este specific serviciilor de apa canal, care functioneaza in regim de
monopol).
6 - securitatea
Acest concept priveste asigurarea conditiilor de
viata sanatoasa ale cetatenilor, continuitatii serviciilor si securitatii
utilizarii lor, fiind inclus si in protectia consumatorului. Faptul ca este
redat si separat subliniaza interesul acordat de Comisie acestui principiu.
7 - accesibilitatea
la retea
Acest concept este strans legat de cel al
universalitatii, reliefarea sa dovedind de asemenea importanta pe care i-a
dat-o Comisia.
8 - Pluralismul
mass-media
Pentru informarea corecta a utilizatorilor este
esentiala existenta unui real pluralism al mass-mediei. Importanta pentru
democratie a acestui concept nu mai este nevoie sa fie dezvoltat.
Intre principiile enuntate de Comisie mai intalnim,
fara a fi dezvoltate separat, principiile:
9 - tarifarii
echitabile (asigurarea agalitatii de tratament, la acelasi calitate si
cantitate a serviciului, si stabilirea corecta a tarifelor, care sa reflecte
costul economic al acestora, implicit eficienta
de gestionare a acestora),
10 - eficacitatii
(exista o precupare sistematica pentru orientarea catre rezultate la
nivelul consumatorului si utilizatorului a eforturilor autoritatilor publice,
prin masurarea calitatii serviciilor
prin indicatori de performanta monitorizati in mod obiectiv),
11 - controlului
democratic,
12 - transparentei
13 – responsabilitatii
si
14 - concertarii
factorilor implicati.
Politicile de mediu ale UE completeaza obligatiile
specifice cu noi principii. De exemplu, in privinta serviciilor de alimentare
cu apa si de canalizare tarifarea trebuie să încurajeze utilizarea eficientă a apei si protectia mediului. In acest context
trebuie tinut seama atat de principiile :
15 - « poluatorul
plateste », respectiv « consumatorul
plateste », precum si alte principii si masuri foarte importante,
convergente si/sau in aplicarea principiilor enuntate mai sus, dintre care mai
subliniez principiile:
16 - platii consumului real al
fiecarui utilizator, prin masura asigurarii contorizarii
consumului tuturor utilizatorilor, la nivelul limitei de proprietate a
fiecarui condominiu, intr-o prima etapa, dupa care sa se treaca la contorizarea
consumurilor casnice ale fiecarui apartament din blocurile de locuinte, pe baza
unor stimulente adecvate ;
17 - cuantificarii corecte si
obiective a calitatii serviciilor.
Prezentarea acestor obligatii de serviciu de interes
general are legatura directa cu indicatorii de performanta pe care un operator
de servicii de ala-canal trebuie sa-i realizeze la nivelul utilizatorilor, si
pe care trebuie sa-i monitorizeze si sa-i desfaca in indicatori manageriali
pentru motivarea si recompensarea personalului sau. Am prezentat aceste
obligatii pentru intelegerea si corectarea / selectarea doar a indicatorilor de
performanta care depind de vointa manageriala a operatorului, existand o serie
de reglementari secundare sau tertiare care au generat confuzii, prin
prezentarea amestecata a indicatorilor de rezultat cu cei de context sau cu cei
manageriali.
Reglementari
specifice
Pentru accesul
la finantarea internationala cat si pentru crearea de operatori care sa se
auto-sustina economic, precum si pentru a se respecta standardele UE,
autoritatile romane au promovat si au asigurat cadrul legal si institutional al
regionalizarii si concentrarii
managementului serviciilor de apa-canal, care realizeaza economii de scala
si elimina excesiva fragmentare a managementului, cu efectele sale negative
pentru profesionalism si eficienta gestiunii. Modificarile institutionale introduse,
necesare regionalizarii, concentrarii managementului si atragerii fondurilor
europene, contin 3 elemente esentiale: - Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară (ADI), - Compania Operatorului Regional (COR) si Contractul de
Delegare a Managementului Serviciilor.
Acestea sunt doar primele etape ale procesului de
modernizare si realizare a unor gestiuni eficiente si eficace, care sa
realizeze cel mai bun raport calitate-pret al serviciilor prestate, care este
scopul major al gestiunii acestor servicii. Pentru orientarea constanta a
gestiunii serviciilor catre obtinerea celui mai bun raport calitate-pret al
serviciilor prestate, sunt absolut necesare masuri si sistematice pentru
obtinerea de informatii de calitate despre eficienta si calitatea serviciilor
prestate de operatori, prin organizarea adecavata a monitorizarii indicatorilor
de performanta.
Contractele de
delegare
au astfel prevazute obligatii de serviciu de interes general definite prin
indicatori de performanta garantati de operatori la nivelul utilizatorilor, in
baza drepturilor si obligatiilor autoritatilor publice si a operatorilor
prezentate succint in continuare. A se vedea anexa atasata cu extrase din
legislatie.
Indicatorii de performanta ar fi trebuit grupati in mod foarte clar in indicatori de rezultat, indicatori de
context si indicatori de management.
Indicatorii de rezultat sunt acei indicatori de calitate si eficienta ai serviciilor care
definesc raportul calitate pret al serviciilor prestate de operator la nivelul
utilizatorilor – la limita de proprietate a sistemelor publice.
Indicatorii de context sunt acei indicatori care nu depind de vointa operatorului, si tin de
specificul localitatii, al dotarilor si instalatiilor, de caracteristici ale
utilizatorilor (precum consumul).
Indicatori de management sunt acei indicatori interni ai operatorului care daca sunt realizati
asigura realizarea indicatorilor de rezultat, precum si autonomia financiara,
eficienta si profitul operatorului.
Pe noi, cetatenii, ne intereseaza in primul rand indicatorii de
rezultat, adica aceia care definesc clar calitatea si eficienta serviciului
prestat la poarta noastra.
Din nefericire, legislatia si reglementarile secundare nu au tinut seama
in mod coerent de aceste elemente specifice, amestecand indicatorii de rezultat
cu cei de context si cu cei de management, ceea ce a generat haos si o
bagatelizare a organizarii monitorizarii obiective si transparente a
indicatorilor de performanta, considerati cel mult o obligatie birocratica,
formala si nu ceva esential pentru evaluarea corecta si dezvoltarea
serviciilor. De aceea poate, cu mici exceptii, nu se face si nici nu se
penalizeaza ca nu se face! Desi obligatia legala este din 2006!
In plus exista lipsuri mari ale legii 544/2001 privind liberul acces la
informatiile de interes public si ale legi 52/2003 privind transparenta in
administratie, precum si mari lipsuri de corelare intre prevederile legale (a
se vedea legea 325/2006 a energiei termice si legea energiei electrice), erori
ale legislatiei si prevederi populiste care nesocotesc drepturi elementare
(precum legea 224/2015 de modificare a Legii 241/2006).
In contextul actual, in care coruptia a devenit vizibila pentru toti, mai
ales datorita unei tragedii, cea de la “Colectiv”, trebuie sa tinem seama de
definitia coruptiei sistemice, Coruptia sistemica=Monopol+Discretie-Responsabilitate
si de masura logica de contracarare a coruptiei sistemice, Anticoruptie
sistemica=Concurenta+Transparenta+ Responsabilitate.
Concret, consider ca trebuie facute urgent , ca o prima etapa de
contracarare efectiva a coruptiei sistemice, urmatoarele:
1. Completarea
Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, in
sensul introducerii in categoria informatiilor de interes public a
informatiilor legate de utilitatile publice, incluzand indicatorii de performanta
ce definesc calitatea serviciilor si toate documentele care stau la baza
monitorizarii acestora (pentru a facilita si monitorizarea civica a calitatii
si eficientei serviciilor), fundamentarea tarifelor, planurile de investitii cu
obiectivele contractate, etapele si termenele de realizare, precum si
contractele de delegare, de concesiune si de servicii cu caietele de sarcini in
care se prevad obligatiile de a face ale operatorilor, obligatii angajate fata
de administratie si fata de cetateni;
2. Completarea Legii
52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica cu prevederi
care sa asigura cu adevarat posibilitatea cetatenilor la participarea la
deciziile publice, precum si pentru a se realiza efectiv benchmarkingul, prin
organizarea transparenta a indicatorilor de performanta pentru toti operatorii
de utilitati;
3. Definirea
corecta si institutionalizarea monitorizarii obiective a indicatorilor de
performanta de rezultat (in care sa se tina seama de cerintele SMART, ca
indicatorii sa fie S = specifici, M = masurabili, A = ambitiosi, R =
realisti, T = la timp), precum si a benchmarkingului transparent, pentru ca
analiza comparativa a indicatorilor de performanta sa fie accesibila
cetatenilor
4. Instituirea
autoritatilor judetene de monitorizare a indicatorilor de performanta si de
urmarire a aplicarii reglementarilor la toate utilitatile publice;
5. Institutirea
mecanismelor statutare, bugetare, profesionale, etc, pentru asigurarea
independentei de deicizie, obiectivitatii si profesionalismului tuturor
autoritatilor de reglementare.
ANEXA
Art.
8 (2) si (3) din Legea 51/2006 rep. prevad:
“ (2)
Autorităţile administraţiei publice locale au competenţe partajate cu
autorităţile administraţiei publice centrale şi cu autorităţile de reglementare
competente în ceea ce priveşte reglementarea, monitorizarea şi controlul
serviciilor comunitare de utilităţi publice.
(3)
În exercitarea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin în sfera serviciilor
de utilităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale adoptă
hotărâri în legătură cu:
e)
urmărirea, monitorizarea şi raportarea indicatorilor de performanţă şi
aplicarea metodologiei de comparare a acestor indicatori, elaborată de
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împreună cu
autorităţile de reglementare competente, prin raportare la operatorul cu cele
mai bune performanţe din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice;”
Obligatiile
ale autoritatilor publice locale in raport cu utilizatorii (care practic sunt
transferate operatorilor prin contractele de delegare),care pot defini unii
indicatori de prestare a serviciilor sunt definite generic la art. 9 (1) astfel:
“Autorităţile
administraţiei publice locale au următoarele obligaţii faţă de utilizatorii
serviciilor de utilităţi publice:
a) să asigure
gestionarea şi administrarea serviciilor de utilităţi publice pe criterii de
competitivitate şi eficienţă economică şi managerială, având ca obiectiv
atingerea şi respectarea indicatorilor de performanţă a serviciului, stabiliţi
prin contractul de delegare a gestiunii, respectiv prin hotărârea de dare în
administrare, în cazul gestiunii directe;
c) să promoveze
dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente
sectorului serviciilor de utilităţi publice şi programe de protecţie a mediului
pentru activităţile şi serviciile poluante;
…
h) să
monitorizeze şi să controleze modul de respectare a obligaţiilor şi
responsabilităţilor asumate de operatori prin contractele de delegare a
gestiunii cu privire la: respectarea indicatorilor de performanţă şi a
nivelurilor serviciilor, ajustarea periodică a tarifelor conform formulelor de
ajustare negociate la încheierea contractelor de delegare a gestiunii,
respectarea Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, exploatarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a
sistemelor de utilităţi publice sau a altor bunuri aparţinând patrimoniului
public şi/sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, afectate
serviciilor, asigurarea protecţiei mediului şi a domeniului public, asigurarea
protecţiei utilizatorilor.
De asemenea, relevante sunt si prevederile art. 9
(2) b), c), e) si f) privind drepturile autoritatilor fata de operatori pentru
aplicarea prev de la alin (1):
§
b) să solicite informaţii cu privire la nivelul şi
calitatea serviciului furnizat/prestat şi cu privire la modul de întreţinere,
exploatare şi administrare a bunurilor din proprietatea publică sau privată a
unităţilor administrativ-teritoriale, încredinţate pentru realizarea
serviciului;
§
e) să monitorizeze şi să
exercite controlul cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi
publice şi să ia măsurile necesare în cazul în care operatorul nu asigură
indicatorii de performanţă şi continuitatea serviciilor pentru care s-a
obligat;
§
f) să sancţioneze operatorul în cazul în care
acesta nu operează la nivelul indicatorilor de performanţă şi eficienţă la care
s-a obligat şi nu asigură continuitatea serviciilor;
Totodata, prin prev. Art. 9
(3) autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să rezilieze
unilateral contractele de delegare a gestiunii serviciilor şi să organizeze o
nouă procedură pentru delegarea gestiunii acestora, dacă constată şi dovedesc
nerespectarea repetată de către operatori a obligaţiilor contractuale.
Prevederile art. 29 (14)
din Legea 51/2006 arata ca in Contractul de delegare a gestiunii trebuie sa fie
cuprinse în mod obligatoriu clauze referitoare la:
“f) sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la programele de
investiţii, la programele de reabilitări, reparaţii şi renovări, precum şi la
condiţiile de finanţare a acestora;”
g) indicatorii de performanţă privind calitatea
şi cantitatea serviciului, stabiliţi prin caietul de sarcini şi regulamentul
serviciului, şi modul de evaluare şi cuantificare a acestora, condiţii şi
garanţii;”
Iar prevederile art. 33
alin 7 arata ca:
“(7) Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi publice
au obligaţia de a se supune controlului şi de a se conforma măsurilor stabilite
cu ocazia activităţii de control, precum şi de a pune la dispoziţia împuterniciţilor
autorităţilor administraţiei publice locale, ai asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice sau,
după caz, ai autorităţilor de reglementare competente toate datele şi
informaţiile solicitate."
Intre obligatiile operatorilor
fata de utilizatori, de la art. 36 din legea 51/2006, intra si cele de
monitorizare si informare, astfel:
“ (2) Operatorii serviciilor de utilităţi publice au faţă de utilizatori
următoarele obligaţii principale:
a) să asigure furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice la limita de
proprietate, conform prevederilor contractuale şi cu respectarea prescripţiilor,
normelor şi normativelor tehnice în vigoare;
c) să asigure
montarea, funcţionarea şi verificarea metrologică a echipamentelor de măsurare
a consumului la branşamentul utilizatorului, în conformitate cu normele tehnice
în vigoare;
d) să plătească
despăgubiri persoanelor fizice sau juridice pentru prejudiciile provocate din
culpă, inclusiv pentru restricţiile impuse deţinătorilor de terenuri în
perimetrul zonelor de protecţie instituite, conform prevederilor legale;
e) să plătească despăgubiri
pentru întreruperea nejustificată a furnizării/prestării serviciilor şi să
acorde bonificaţii utilizatorilor în cazul furnizării/prestării serviciilor sub
parametrii de calitate şi cantitate prevăzuţi în contractele de
furnizare/prestare;
h) să respecte
indicatorii de performanţă şi calitate stabiliţi prin contractul de delegare a
gestiunii sau prin hotărârea autorităţii ssadministraţiei publice locale de
dare în administrare;
i) să furnizeze cu
regularitate autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv
autorităţilor de reglementare competente, informaţii privind modul de realizare
a indicatorilor de performanţă, să aplice metodologia de comparare a acestor
indicatori prin raportare la operatorul cu cele mai bune performanţe şi să asigure
accesul la documentaţiile şi la actele individuale pe baza cărora
furnizează/prestează serviciul de utilităţi publice, în condiţiile legii;".
Autor
: Radu Dumitrescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
