Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind Uniunea
Europeană (TUE), în special articolul 3, precum și Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 9,
– având în vedere Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 1 și articolul 34
alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (UE)
2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind
Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere
în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de
modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013[1],
– având în vedere Regulamentul (UE)
nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de
ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane[2],
– având în vedere Regulamentul (UE)
nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie
2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE)
nr. 1081/2006 al Consiliului[3],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr.
1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013
privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice
aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și
locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006[4],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr.
1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de
stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime,
care fac obiectul Cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor
dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul
social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1083/2006[5],
– având în vedere adoptarea Directivei
2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind
comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea
conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază[6],
– având în vedere Directiva 2012/27/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența
energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de
abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE[7] și Rezoluția sa din 15
decembrie referitoare la revizuirea Planului de acțiune privind eficiența
energetică[8],
– având în vedere Directiva 2010/31/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța
energetică a clădirilor[9],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din
27 octombrie 2015 intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2016 –
Circumstanțe excepționale, acțiuni pe măsură” (COM(2015)0610),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din
5 martie 2014 intitulată „Bilanțul strategiei Europa 2020 pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2014)0130),
– având în vedere Comunicarea Comisiei
intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii
sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială”
(COM(2010)0758) și avizele Comitetului Economic și Social European și
Comitetului Regiunilor, precum și rezoluția sa din 15 noiembrie 2011[10] pe
aceeași temă,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din
3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020), precum și
rezoluția PE din 16 iunie 2010 referitoare la UE 2020[11],
– având în vedere Rezoluția Adunării
Generale a Organizației Națiunilor Unite nr. 64/292 din 28 iulie 2010
intitulată „Dreptul omului la apă și salubrizare”[12],
– având în vedere proiectul pilot al
Comisiei pentru dezvoltarea unei metodologii comune pentru bugetele de
referință în Europa,
– având în vedere raportul Centrului de
cercetare Innocenti al UNICEF (2012) „Măsurarea sărăciei infantile: noi tabele
de clasificare a sărăciei infantile în țările bogate ale lumii”[13],
– având în vedere raportul Centrului de
cercetare Innocenti al UNICEF (2014) „Copiii și recesiunea: impactul crizei
economice asupra bunăstării copiilor în țările bogate ale lumii”[14],
– având în vedere Buletinul trimestrial al
Comisiei privind ocuparea forței de muncă și situația socială din UE -
septembrie 2015[15],
– având în vedere pachetul de măsuri
pentru investițiile sociale adoptat de Comisie la 20 februarie 2013,
– având în vedere Avizul Comitetului
Economic și Social European din 15 iunie 2011 privind Platforma europeană de
combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru
coeziunea socială și teritorială”[16],
– având în vedere raportul OCDE intitulat
„Împreună: De ce mai puțină inegalitate aduce beneficii tuturor”, din 21 mai
2015,
– având în vedere avizul Comitetului
Economic și Social European din 18 septembrie 2013 pe tema „Pentru o acțiune
europeană coordonată în vederea prevenirii și combaterii sărăciei energetice”[17],
– având în vedere avizul Comitetului
Economic și Social European din 10 decembrie 2013 intitulat „Venitul european
minim și indicatorii sărăciei”[18],
– având în vedere Avizul Comitetului
Regiunilor din 31 martie 2011 privind Platforma europeană de combatere a
sărăciei și a excluziunii sociale[19],
– având în vedere avizul comun al
Comitetului pentru protecție socială (SPC) și Comitetului pentru ocuparea
forței de muncă (EMCO) din 3 octombrie 2014, intitulat „Revizuirea la jumătatea
perioadei a Strategiei Europa 2020”[20],
– Având în vedere Raportul anual al SPC
din 15 februarie 2010 intitulat „Situația socială în Uniunea Europeană (2014)”[21],
– având în vedere studiile intitulate „The
State of Lending: The Cumulative Costs of Predatory Practices”[22],
iunie 2015 și „Le panier de la ménagère ... pauvre”[23], august 2008,
– având în vedere Avizul Comitetului
Regiunilor din 15 februarie 2011 intitulat „Platforma europeană de combatere a
sărăciei și a excluziunii sociale: inițiativă emblematică a Strategiei Europa
2020”[24],
– având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie
2015 referitoare la acțiunile realizate ca urmare a inițiativei cetățenești
europene „Dreptul la apă” (Right2Water)[25],
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie
2015 referitoare la Inițiativa privind locurile de muncă verzi: Exploatarea
potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă[26],
– având în vedere Decizia (UE) 2015/1848 a
Consiliului din 5 octombrie 2015 privind orientările pentru politicile de
ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015[27], precum și poziția din 8
iulie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind
orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[28],
– având în vedere Rezoluția sa din 27
noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a Convenției ONU privind
drepturile copilului[29],
– având în vedere Rezoluția sa din 11
iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană[30],
– având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie
2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind accesul la serviciile
bancare de bază[31],
– având în vedere Rezoluția sa din 20
octombrie 2010 referitoare la rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei
și în promovarea unei societăți incluzive în Europa[32],
– având în vedere articolul 52 din
Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru
ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru
drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0040/2016),
A. întrucât, între 2008 și 2013, numărul
persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE a
crescut de la 117 milioane la 122,6 milioane; întrucât în 2013, 16,7 % din
populația UE era expusă riscului de sărăcie în urma transferurilor sociale,
9,6 % era într-o situație de lipsuri materiale grave, iar 10,7 % din
gospodării erau considerate ca având o intensitate foarte scăzută a muncii;
întrucât această evoluție este opusă obiectivului strategic al UE definit în
Strategia Europa 2020, care vizează reducerea cu cel puțin 20 de milioane, până
în 2020, a numărului de persoane aflate în situație de sărăcie și excluziune
socială sau care riscă să ajungă într-o astfel de situație;
B. întrucât, potrivit metodologiei Eurostat,
pragul riscului de sărăcie este stabilit la 60 % din venitul disponibil
echivalent mediu național;
C. întrucât economiile de energie și
creșterea eficienței energetice, în special în privința fondului locativ, ar
permite multor familii să evite sărăcia energetică; întrucât 10% din cetățenii
UE au avut întârzieri în plata facturilor de întreținere în 2015 (37% în
statele membre cele mai afectate); întrucât 12 % din cetățenii UE nu au
putut să-și încălzească în mod adecvat locuințele în 2014 (60 % în statele
membre cele mai afectate); 16% din populația UE trăia în locuințe cu
acoperișuri stricate și pereți cu umiditate în 2014 (33% în statele membre cele
mai afectate), conform statisticilor SILC;
D. întrucât numărul șomerilor de lungă durată
depășește 12 milioane de persoane, dintre care 62 % au peste doi ani
consecutivi de inactivitate; întrucât șomerii de lungă durată au mai multe
șanse să fie afectați de sărăcie și de excluziune socială;
E. întrucât Fondul european de ajutor
destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) și continuarea existenței sale
într-un moment în care criza socială afectează tot mai mulți europeni sunt
importante;
F. întrucât articolul 34 alineatul (3) din
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că, pentru a combate
marginalizarea socială și sărăcia, Uniunea recunoaște și respectă dreptul la
asistență socială și la asistență în ceea ce privește locuința, destinate să
asigure o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente;
G. întrucât prețurile bunurilor și
serviciilor de bază au crescut, în unele perioade și în unele țări, relativ
repede, ceea ce a determinat și o creștere a cheltuielilor familiilor;
H. întrucât persoanele afectate de „sărăcie
cronică”, adesea șomeri de lungă durată, dar uneori și angajați cu salarii
scăzute sau persoane celibatare care trăiesc singure cu copii și care nu au un
loc de muncă sau care lucrează în medie mai puține ore decât un furnizor
principal de venituri pentru familie, sunt identificate în mod constant ca numărându-se
printre grupurile cele mai vulnerabile;
I. întrucât încă nu există indicatori
consacrați privind sărăcia absolută;
J. întrucât locuințele precare sau
inadecvate reduc în mare măsură șansele de a duce o viață normală; întrucât
calitatea locuințelor (inclusiv izolarea adecvată etc.) persoanelor aflate în
situații vulnerabile a scăzut pe durata crizei, din cauza faptului că nu și-au
putut plăti cheltuielile de întreținere; întrucât sănătatea fizică a
persoanelor care locuiesc o perioadă îndelungată în locuințe de calitate
scăzută poate fi afectată;
K. întrucât creșterea cheltuielilor
familiilor pentru locuință, alimente, utilități (electricitate, gaz și apă),
transport, cheltuieli medicale sau cheltuieli legate de educație face dificilă
realizarea obiectivului de combatere a sărăciei stabilit în Strategia Europa
2020;
L. întrucât costurile bunurilor și
serviciilor de bază și esențiale, în numeroase state membre ale UE, au crescut
rapid în ultimii ani, conducând la o creștere a cheltuielilor generale ale
familiilor;
M. întrucât îmbinarea crizei financiare și
economice cu scăderea veniturilor familiilor a condus la creșterea ratei
șomajului și agravarea excluziunii sociale în interiorul UE, în special pentru
cele mai vulnerabile grupuri de persoane, crescând astfel povara asupra
serviciilor sociale;
N. întrucât șomajul în rândul tinerilor, deja
mai ridicat decât la alte grupe de vârstă, a crescut vertiginos în UE după
izbucnirea crizei, depășind 20 %, ceea ce expune tinerii riscului de a fi
afectați de sărăcie încă de foarte timpuriu; având în vedere observațiile
finale ale Comitetului pentru drepturile copilului al Organizației Națiunilor
Unite cu privire la cele mai recente rapoarte periodice ale unor țări europene
referitoare la creșterea nivelului de sărăcie și/sau a riscului de sărăcie în
rândul copiilor din cauza crizei economice; întrucât această creștere afectează
drepturile la sănătate, la educație și la protecție socială;
O. întrucât sărăcia, care a atins în statele
membre ale UE un nivel ridicat de mulți ani, are un impact tot mai mare asupra
economiei, dăunează creșterii economice, sporește deficitul bugetelor publice
și reduce competitivitatea europeană;
P. întrucât faptul de a nu dispune de o
locuință adecvată sau de un nivel adecvat de încălzire are un impact negativ
asupra sănătății, educației, integrării sociale și participării pe piața
muncii, în special a persoanelor celor mai vulnerabile; întrucât oamenii suferă
din cauza faptului că nu își pot încălzi locuințele, atât în statele membre nordice,
cât și în cele sudice; întrucât cifrele EU-SILC arată că, în unele state
membre, caracterul excesiv al costurilor pentru locuință (în funcție de
statutul de ocupare) este mai pregnant pentru chiriașii din sectorul
închirierilor de locuințe private, fapt care poate fi explicat prin calitatea
scăzută a locuințelor și prin prețurile ridicate; întrucât multe familii au
dificultăți în a face față cheltuielilor pentru bunurile și serviciile
esențiale, inclusiv ca urmare a creșterii prețurilor la energie;
Q. întrucât sărăcia energetică este legată de
sărăcia generală și este rezultatul unei serii de condiții subiacente, inclusiv
probleme legate de sănătate și de handicap, lipsa accesului la oferte adaptate
sau servicii online, venituri mici, tipul de sistem de încălzire utilizat în
locuințe și calitatea și performanța energetică a fondului locativ;
R. întrucât șomerii, familiile monoparentale,
familiile cu venituri reduse, persoanele văduve, persoanele cu maladii
permanente, persoanele vârstnice, tinerii, persoanele cu dizabilități și
minoritățile sunt printre cele mai vulnerabile în fața riscului de sărăcie și
suferă în special din cauza costului ridicat al vieții;
S. întrucât decalajul mare dintre statele
membre în ceea ce privește asigurarea bunăstării și a unui venit minim înseamnă
că în unele state membre bunăstarea reduce riscul de sărăcie cu 60 % și în
altele cu doar 15 %; întrucât impactul mediu al protecției sociale asupra
reducerii riscului de sărăcie în UE este de 35 %;
T. întrucât următorul raport al Eurofound
intitulat „Locuințele din Europa” va include un model estimativ care arată că,
din cauza nivelului actual de inadecvare a locuințelor (potrivit datelor din
2011), costul total al cheltuielilor medicale se ridică la peste 170 miliarde
EUR pe an pentru economiile țărilor UE 28; întrucât, în cazul în care s-ar
realiza toate lucrările de reparații, s-ar economisi aproximativ 8 miliarde EUR
de cheltuieli medicale în primul an, beneficiile continuând să se acumuleze
ulterior;
U. întrucât ONU a afirmat că dreptul omului
la apă și la salubrizare presupune că fiecare persoană are dreptul la apă
pentru uz personal și casnic de bună calitate, în condiții sigure, accesibile,
la prețuri abordabile, în cantitate suficientă și de o calitate acceptabilă;
întrucât ONU a afirmat, de asemenea, că procentul de 3 % din veniturile
gospodăriilor ar trebui să fie considerat drept suma maximă plătită pentru
serviciile de alimentare cu apă, acolo unde aceste servicii se plătesc;
întrucât privatizarea serviciilor de alimentare cu apă are un impact negativ
asupra gospodăriilor care trăiesc în sărăcie sau sunt expuse riscului de
sărăcie;
V. întrucât sărăcia energetică este o
problemă tot mai frecventă în Europa, iar situația se va agrava probabil în
următorii câțiva ani, ca urmare a creșterilor preconizate ale prețurilor
energiei, a creșterii concomitente a inegalității veniturilor și a sărăciei în
general, a lipsei unor sisteme de încălzire corespunzătoare, precum și a
calității generale scăzute a izolării locuințelor, în special în țările
mediteraneene;
W. întrucât există cu 12 milioane mai multe
femei decât bărbați care trăiesc în sărăcie în UE; întrucât printre factorii
care contribuie la această inegalitate se numără diferențele de remunerare și
de pensii între femei și bărbați, procentul mare al femeilor care au un loc de
muncă nesigur și faptul că femeile sunt adesea forțate să fie inactive din
punct de vedere economic ca urmare a costului prohibitiv al îngrijirii
copiilor;
X. întrucât discrepanțele de gen în privința
remunerării, a programului de lucru și a duratei vieții profesionale cu care
femeile se confruntă pe parcursul carierei au un efect direct asupra situației
lor la pensie; întrucât femeile cu vârstă de peste 65 de ani se confruntă cu un
risc substanțial mai mare de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații de
aceeași vârstă, întrucât venitul mediu din pensie al unei femei este în prezent
mai mic decât al unui bărbat, adesea în mod substanțial mai mic;
Y. întrucât Uniunea energetică trebuie să
ofere soluții eficiente la problema sărăciei energetice, care afectează peste
100 de milioane de europeni, prin îmbunătățirea situației celor mai vulnerabili
consumatori, prin creșterea eficienței energetice pentru aceștia și prin
elaborarea unor măsuri corective care să ofere persoanelor în situație de
precaritate accesul la energie la prețuri accesibile;
Z. întrucât Directiva 2012/27/UE solicită
statelor membre să elaboreze programe de creștere a nivelului de
conștientizare, precum și de informare și consiliere a persoanelor și
gospodăriilor cu privire la eficiența energetică;
AA. întrucât situația de sărăcie a unei familii
reprezintă un aspect indivizibil, trebuie evidențiat efectul pe care îl are
aspectul energetic asupra sărăciei;
AB. întrucât reabilitarea fondului locativ
național în vederea creșterii eficienței utilizării energiei va avea un impact
direct asupra cheltuielilor pentru energie, în special pentru familiile cu mai
puține resurse și va stimula crearea de locuri de muncă;
AC. întrucât 22 348 834 de gospodării
(aproximativ 11 % din populația UE) cheltuiesc pentru locuință peste
40 % din venitul de care dispun; întrucât Semestrul european a identificat
cheltuielile excesive pentru locuință ca o „tendință socială care trebuie
urmărită”; întrucât 21 942 491 de gospodării (aproximativ 10,8 %
din populația UE) se confruntă cu dificultăți în a-și menține locuința la o
temperatură adecvată; întrucât UE și statele membre ar trebui să identifice, să
aplice și să mențină de urgență măsuri de politică care să ajute familiile
să-și poată plăti cheltuielile de întreținere a locuinței, printre care și
acordarea unor alocații pentru locuință;
AD. întrucât prețurile de pe piața energiei tind
să se egalizeze în Europa, însă puterea de cumpărare nu se egalizează în
același ritm;
AE. întrucât accesul la o locuință este un drept
fundamental, care poate fi considerat o condiție necesară pentru exercitarea și
accesul la alte drepturi fundamentale și la o viață demnă; întrucât garantarea
accesului la asistență pentru o locuință decentă și adecvată este o obligație
internațională a statelor membre, pe care Uniunea trebuie să o ia în
considerare, dreptul de acces la o locuință și la asistență pentru locuință
fiind recunoscut la articolul 34 din Carta drepturilor fundamentale a UE, la articolele
30 și 31 din Carta socială revizuită a Consiliului Europei, la articolul 25 din
Declarația universală a drepturilor omului, precum și în constituțiile a
numeroase state membre;
AF. întrucât cea mai mare parte a cheltuielilor
gospodăriilor europene o reprezintă cheltuielile cu locuința; întrucât
creșterea prețurilor legate de locuință (teren, proprietate, chirie, consum de
energie) este o sursă de instabilitate și de neliniște și ar trebui considerată
o preocupare majoră;
AG. întrucât condițiile locative precare și
sărăcia energetică sunt mai pregnante în țările cu o pondere mai mică a
locuințelor sociale de închiriat (și anume în țările estice și mediteraneene);
AH. întrucât procentul fondului locativ de
locuințe sociale de închiriat din fondul locativ total indică faptul că țările
vestice și nordice au o pondere mai mare de locuințe sociale publice comparativ
cu media din UE, în timp ce țările estice și mediteraneene mențin un fond
locativ de locuințe sociale minim (aproximativ 5 %) sau nu dispun deloc de
un sector al locuințelor sociale;
AI. întrucât cercetările Eurofound arată că,
pentru multe persoane cu venituri scăzute, restanțele la utilități reprezintă
principalul tip de datorie, fapt care este uneori trecut cu vederea;
AJ. întrucât locuințele sociale au un rol
esențial în atingerea obiectivului Strategiei Europa 2020 de reducere a
sărăciei, deoarece contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de ocupare a
forței de muncă și de incluziune și coeziune socială, promovează mobilitatea
profesională și contribuie la combaterea sărăciei;
AK. întrucât raportul Eurofound intitulat
„Reducerea frecvenței neaccesării prestațiilor sociale” evidențiază în mod clar
problema pe care o reprezintă faptul că persoanele îndreptățite nu beneficiază
întotdeauna de sistemele de prestații sociale și de asigurare a unui venit
minim; întrucât nu este suficientă crearea acestor sisteme, ci trebuie asigurat
și accesul persoanelor care au dreptul la ele; întrucât economiile realizate pe
termen lung ca urmare a prestațiilor care sunt accesate în mod prompt, eficace
și eficient de populația-țintă, trebuie luate, de asemenea, în considerare;
AL. întrucât criza a avut un impact asupra
condițiilor de acces la locuințe pentru gospodării, precum și asupra
investițiilor în locuințele sociale în UE, deoarece cheltuielile publice
destinate investițiilor în locuințe sociale au fost afectate în mare măsură,
iar aceasta impune statelor membre și Uniunii obligația de a acționa urgent
pentru a garanta dreptul de acces la locuințe decente, la prețuri abordabile;
AM. întrucât sărăcia și excluziunea socială rămân
determinanți sociali esențiali ai sănătății și condițiilor de viață, inclusiv
ai speranței de viață, având în vedere în special impactul sărăciei infantile
asupra sănătății și calității vieții copiilor;
AN. întrucât Comitetul pentru protecție socială
al Consiliului Uniunii Europene și-a exprimat, în cadrul avizului său din 20
mai 2010, preocuparea cu privire la faptul că actuala criză economică și
financiară va avea consecințe negative asupra accesului cetățenilor la
serviciile medicale și asupra bugetelor sectoarelor sanitare din cadrul
statelor membre;
AO. întrucât actuala criză economică și
financiară poate afecta grav sectorul serviciilor medicale din mai multe state
membre, atât în ceea ce privește oferta, cât și cererea;
AP. întrucât restricțiile cauzate de actuala
criză economică și financiară ar putea submina grav viabilitatea financiară și
organizațională pe termen lung a sistemelor de sănătate din statele membre,
împiedicând astfel accesul egal la servicii medicale pe teritoriile lor;
AQ. întrucât combinarea sărăciei cu alte forme de
vulnerabilitate, precum vârsta fragedă sau vârsta înaintată, dizabilitățile sau
apartenența la o minoritate, crește riscul apariției inegalităților în materie
de sănătate și întrucât o stare de sănătate precară poate duce, la rândul ei,
la sărăcie și/sau la excluziune socială;
AR. întrucât, potrivit celor mai recente cifre
ale Eurostat, 21 % dintre gospodăriile din UE 28 nu au acces la internet
și 20 % dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani declară că nu au
utilizat niciodată internetul; întrucât în Țările de Jos proporția
gospodăriilor cu acces la internet este cea mai mare (95 %), în timp ce
Bulgaria închide acest clasament cu doar 54 %;
AS. întrucât piața unică digitală este una dintre
cele 10 priorități ale noii Comisii, iar în viitor 90 % dintre locurile de
muncă vor necesita competențe informatice; întrucât, deși 59 % dintre
cetățenii europeni au acces la rețeaua 4G, în zonele rurale acest procent nu
depășește 15 %;
AT. întrucât locurile de muncă decente reprezintă
cel mai bun mod de a evita riscul de sărăcie și de excluziune socială, iar
competențele și accesul la tehnologiile informației și comunicațiilor sunt
atuuri incontestabile în căutarea unui loc de muncă;
AU. întrucât rezoluția 64/292 a Adunării Generale
a Organizației Națiunilor Unite din 28 iulie 2010, intitulată „Dreptul omului
la apă și salubritate”, recunoaște că dreptul la apă potabilă sigură și curată
este un drept fundamental, esențial pentru exercitarea dreptului la viață și a
tuturor drepturilor omului;
AV. întrucât caracterul intersectorial al
aspectelor legate de gen ale sărăciei necesită o strategie globală de combatere
a discriminării multiple și abordarea unor probleme precum locuințele,
costurile energetice, serviciile publice, siguranța locului de muncă, locurile
de muncă precare și politicile de impozitare;
AW. întrucât obiectivele de combatere a sărăciei
nu pot fi îndeplinite fără a combate sărăcia femeilor, pentru că egalitatea de
gen, autonomizarea economică și emanciparea femeilor sunt necesare pentru o
convergență ascendentă în reducerea sărăciei;
AX. întrucât colectarea de date și elaborarea de
politici privind sărăcia, cheltuielile de subzistență și veniturile pe baza
gospodăriilor ca unitate constitutivă presupune uniformitate și distribuirea
egală a resurselor între membrii gospodăriei; întrucât în practică gospodăriile
diferă, iar distribuția poate să fie inegală și să varieze în funcție de gen,
necesitând o abordare a elaborării de politici bazată pe costuri și venituri
individuale;
AY. întrucât 17 % dintre gospodăriile
monoparentale, în mod covârșitor conduse din femei, se află în imposibilitate
de a-și încălzi casele, comparativ cu numai 10% din populația generală;
întrucât prețurile cu ridicata la energie au scăzut, în timp ce prețurile cu
amănuntul au crescut, determinând creșterea costurilor; întrucât, din păcate,
lipsește o definiție la nivelul UE a sărăciei energetice, în timp ce fenomenul
afectează în mod disproporționat femeile;
AZ. întrucât ratele șomajului în rândul femeilor
tinere sunt mai ridicate decât în rândul altor grupe de vârstă, ceea ce expune
tinerele la riscul de sărăcie de la o vârstă fragedă;
BA. întrucât, deși costurile în creștere ale
gospodăriilor și sarcina exagerată reprezentată de costurile pentru locuințe
constituie unul dintre motivele pentru lipsa de adăpost a femeilor, se impune o
cercetare mai amănunțită a ratelor și cauzelor pentru care femeile își pierd
sau își părăsesc casele; întrucât îndatorarea gospodăriilor și îndatorarea
individuală au o legătură directă cu costurile gospodăriilor și reprezintă un
factor-cheie de sărăcie și excluziune socială,
Recomandări de bază
Pe baza
recomandărilor elaborate în această rezoluţie:
1. solicită Comisiei și statelor membre să
investească la maximum în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și să
adopte o strategie integrată de combatere a diferitelor sale forme printr-o
abordare holistică, care să lege politicile economice, de educație, de ocupare
a forței de muncă, de transport, de energie și politicile sociale pe baza
practicilor optime;
2. invită statele membre să semneze un
moratoriu european privind deconectarea de la rețeaua de încălzire pe timp de
iarnă, prin care să se garanteze că, pe o perioadă definită de iarnă, nicio
gospodărie nu poate fi deconectată de la rețeaua de energie, iar cele care au
fost deconectate sunt reconectate, subliniind că cheltuielile respective
aparțin, prin natura lor, responsabilității publice, pentru că politicile
sociale se încadrează în responsabilitățile guvernelor; invită statele membre
să evalueze măsurile necesare pentru respectarea standardelor Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS) privind temperatura adecvată în locuințe;
3. invită Comisia să efectueze o evaluare de
impact cu privire la sistemele de venit minim în UE și să preconizeze măsuri
suplimentare, ținând seama de condițiile economice și sociale din fiecare stat
membru, precum și să evalueze dacă sistemele respective permit gospodăriilor
să-și acopere nevoile personale de bază; invită Comisia ca, pe această bază, să
evalueze modalitățile și mijloacele pentru a acorda, la nivelul statelor
membre, un venit minim adecvat, în conformitate cu practicile și tradițiile
naționale și respectând caracteristicile fiecăruia, pentru a susține
convergența socială pe întreg teritoriul UE;
4. solicită statelor membre să asigure o
utilizare mai eficientă, mai precis direcționată și mai atent monitorizată a
Fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile SIE) de către
autoritățile naționale, regionale și locale, pentru a contracara sărăcia
energetică, creșterea costurilor vieții, excluziunea socială, precaritatea
locativă și calitatea nesatisfăcătoare a fondului locativ; consideră că Comisia
ar trebui să permită o mai mare flexibilitatea în acest domeniu;
5. invită Comisia și statele membre să
organizeze un summit consacrat reducerii sărăciei, sărăciei extreme și
excluziunii sociale, precum și accesului la o viață decentă;
Politicile
UE pentru realizarea obiectivului de combatere a sărăciei
6. consideră regretabilă creșterea numărului
de persoane afectate de sărăcie și excluziune socială sau expuse riscului de a
fi afectate, în pofida faptului că obiectivul Strategiei Europa 2020 vizează reducerea
cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane din această categorie;
regretă, de asemenea, că indicele sărăciei a înregistrat ameliorări doar în
unele state membre; solicită Comisiei și statelor membre să își reînnoiască
angajamentul pentru obiectivul de reducere a sărăciei, a cărui îndeplinire se
îndepărtează din ce în ce mai mult;
7. solicită statelor membre să ofere tuturor
o susținere adecvată, inclusiv un venit minim, atât timp cât e necesar, și să
ofere diferite tipuri de compensații esențiale pentru a contracara situația de
sărăcie în cazul în care costurile nu pot fi diminuate pe termen lung;
subliniază importanța definirii criteriilor de selecție pentru a beneficia de
un regim adecvat de venit minim;
8. solicită statelor membre să-și
reanalizeze și să-și adapteze toate politicile care pot conduce la creșterea
sărăciei;
9. invită Comisia să analizeze posibilitatea
extinderii Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane
după perioada de programare 2014-2020, precum și a unei mai bune coordonări cu
alte fonduri europene, în special cu Fondul social european (FSE), și cu
politicile active privind ocuparea forței de muncă, în vederea facilitării
intrării pe piața muncii a celor mai defavorizate persoane și a evaluării măsurii
în care au beneficiat de program grupurile aflate în situațiile cele mai grave
de precaritate și vulnerabilitate, cum ar fi femeile tinere, familiile
monoparentale, persoanele cu dizabilități și femeile în vârstă;
10. solicită statelor membre să faciliteze
accesul structurilor asociative de luptă împotriva sărăciei la fondurile
europene ale FEAD fără a adăuga sarcini administrative pentru aceste structuri,
care adeseori au personal insuficient;
11. invită Comisia și statele membre să
stabilească mecanisme de recunoaștere a competențelor dobândite mai degrabă în
mod informal decât formal;
12. subliniază că inițiativele precum Garanția
pentru tineret trebuie transpuse în practică din perspectiva unei viziuni
globale asupra situației forței de muncă în regiunile în care sunt
implementate; acest lucru impune recalificarea centrelor de ocupare a forței de
muncă pentru a asista utilizatorii, a lua în considerare toate circumstanțele
specifice ale acestora, a îmbunătăți competențele și a acorda atenție sectoarelor
în dezvoltare, prin intermediul unui contact direct cu întreprinderile, în
vederea determinării competențelor pe care le vor aștepta de la potențialii
angajați;
13. salută intenția Comisiei de a propune
crearea unui pilon european al drepturilor sociale; reamintește că acesta
trebuie să respecte articolul 9 din TFUE;
14. este de acord cu intenția Comisiei de a
asigura un rating de triplu A pentru Uniune prin prezentarea unor noi măsuri,
în vederea creșterii eficienței politicilor sociale și de ocupare a forței de
muncă, care să includă o strategie clară de combatere a aspectelor de gen ale
excluziunii sociale;
15. solicită Comisiei și statelor membre să
elaboreze, să adopte și să implementeze un cadru UE pentru a reduce sărăcia și
excluziunea socială, în conformitate cu Strategia Europa 2020, constând în
măsuri și acțiuni concrete și ocupându-se inclusiv de sărăcia energetică;
16. reamintește avizul Comitetului Economic și
Social European, intitulat „Pentru o acțiune europeană coordonată în vederea
prevenirii și combaterii sărăciei energetice” și ia act de recomandarea
acestuia privind „crearea unui observator european privind sărăcia, care să se
concentreze în principal asupra sărăciei energetice, care să integreze toate
părțile interesate și să contribuie la definirea indicatorilor europeni ai
sărăciei energetice (în colaborare cu Eurostat), la evaluarea situației
actuale, la identificarea celor mai bune practici și la formularea unor
recomandări pentru a preveni mai bine și a trata problema și pentru a crea o
solidaritate europeană în domeniu”. subliniază importanța creării unor
indicatori de dezvoltare și a colectării datelor privind consumul gospodăriilor
și costurile legate de sărăcia energetică, pentru a oferi informații fiabile și
a permite o elaborare a politicilor bazată de realități concrete și o
monitorizare eficientă;
17. consideră că sărăcia și excluziunea socială
au o componentă intergenerațională și, de aceea, subliniază necesitatea de a
facilita accesul la educație copiilor care trăiesc în locuințe aflate sub
pragul sărăciei și susține politicile destinate evitării abandonului școlar
prematur;
18. invită Consiliul și statele membre, în
contextul sărăciei în creștere, să își intensifice eforturile pentru a veni în
sprijinul persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, ceea ce
presupune o puternică perspectivă de gen, de exemplu sub forma unei recomandări
a Consiliului, pentru a atinge obiectivul de reducere a sărăciei stabilit în
Strategia Europa 2020;
19. reiterează importanța autonomizării
femeilor și fetelor prin educație, inclusiv prin educație formală și informală,
precum și rolul educației în combaterea stereotipurilor de gen, în combaterea
stigmatizării din cauza sărăciei și în majorarea veniturilor prin incluziunea
femeilor în sectoare în care au fost subreprezentate, precum știința,
tehnologia, ingineria și antreprenoriatul și invită Comisia să integreze
obiective în materie de formare profesională a femeilor în cadrul
recomandărilor specifice fiecărei țări;
20. solicită ca fiecare stat membru să prezinte
o traiectorie detaliată a planului său de reducere a sărăciei și modul în care
strategia sa abordează aspectele specifice genului ale sărăciei și ale
excluziunii sociale;
Resursele
și veniturile gospodăriilor sărace
21. subliniază că un venit decent este un
element fundamental pentru a putea trăi în demnitate; subliniază că, deși a
avea un loc de muncă poate fi esențial pentru ieșirea din sărăcie, este
important să existe un venit minim suficient pentru a satisface nevoile umane
de bază; reamintește că 16,7 % din populația UE 28 în 2013 era expusă riscului
de sărăcie în urma transferurilor sociale, însemnând că venitul lor disponibil
se afla sub pragul național al riscului de sărăcie, iar sărăcia persoanelor
încadrate în muncă și sărăcia absolută rămân la un nivel inacceptabil de
ridicat;
22. invită Comisia, în cadrul Semestrului
european, să facă recomandări statelor membre cu privire la politicile de
implementat și reformele de realizat pentru a combate eficient sărăcia și
excluziunea socială, în vederea promovării convergenței sociale, ținând seama
de particularitățile fiecărui stat membru;
23. reamintește avizul Comitetului Economic și
Social European privind „Venitul european minim și indicatorii sărăciei”; ia
act de faptul că acest aviz susține un cadru european pentru un venit minim
adecvat, care ar trebui să stabilească standarde și indicatori comuni, să ofere
metode pentru monitorizarea implementării sale și să îmbunătățească dialogul
între actori, statele membre și instituțiile UE; consideră că un astfel de
cadru ar trebui să fie bazat pe realități dovedite și pe drepturi, să ia în
considerare contextul social și economic din fiecare stat membru și să respecte
principiul subsidiarității;
24. subliniază că sistemele de venit minim ar
trebui să prevină căderea gospodăriilor într-o precaritate materială gravă și
să le asigure ieșirea din aceasta și ar trebui să prevadă un venit superior
pragului de sărăcie; reamintește că regimurile de venit minim reprezintă un
instrument esențial pentru conformitatea cu articolul 9 din TFUE, garantând o
protecție socială adecvată, reducerea excluziunii sociale, participarea în
societate, protecția sănătății umane și o mai mare egalitate de șanse; este de
acord cu opinia Comitetului Economic și Social European că regimurile de venit
minim trebuie să fie însoțite de învățare pe tot parcursul vieții, implicarea
actorilor și politici active ale pieței de muncă, care să urmărească asistarea
șomerilor pentru a se reintegra pe piața muncii și a găsi locuri de muncă
decente;
25. invită Comisia și statele membre să ofere
informații, consiliere și susținere persoanelor expuse riscului de sărăcie și
excluziune socială pentru a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la
consumul lor de energie, să sprijine actorii neguvernamentali și autoritățile
locale oferind recomandări bine direcționate privind energia și formare pentru
consilierii din sectorul energiei, precum și să oblige furnizorii de energie să
ofere informații pe facturile de energie pentru gospodării cu privire la
modalitățile de a reduce consumul de energie și de a crește eficiența
energetică;
26. încurajează statele membre și Comisia să
aibă, atunci când este cazul, o atitudine proactivă în elaborarea politicilor
legate de adecvarea locuințelor, pentru a asigura accesul la locuințe de
calitate; solicită statelor membre să aplice o politică rezonabilă privind
închirierile atunci când sunt necesare măsuri sociale urgente și subliniază că
aceasta ar trebui însoțită de programe locative și comunitare pe termen lung,
care să mărească fondul locativ pentru diferitele categorii vizate de persoane
social defavorizate; subliniază că sunt în continuare necesare măsuri eficace
în întreaga Europă pentru a împiedica apariția bulelor imobiliare, cum ar fi
reglementările privind protecția consumatorului pe piața creditelor ipotecare;
încurajează politicile de sector care ajută familiile cu dificultăți financiare
să rămână în reședința lor principală;
27. solicită Comisiei și statelor membre să
asigure dreptul fundamental al cetățenilor europeni la ajutor pentru locuință
ca precondiție a demnității umane; solicită recunoașterea importanței
închirierii de locuințe la prețuri abordabile pentru a facilita accesul
persoanelor cu venituri mici la o locuință și invită statele membre să asigure
un număr suficient de locuințe cu prețuri abordabile;
28. subliniază că sărăcia în rândul persoanelor
în vârstă constituie o problemă majoră în multe state membre; solicită, prin
urmare, statelor membre să reformeze sistemele de pensii, pentru a garanta un
nivel adecvat al veniturilor provenite din pensii, precum și viabilitatea și
securitatea sistemelor de pensii;
29. invită Comisia să se ocupe de problema
persoanelor fără locuință ca formă extremă de sărăcie, în special de decesele
pe timp de iarnă ale persoanelor fără adăpost sau care trăiesc în locuințe
neîncălzite; solicită statelor membre să-și reevalueze progresele în privința
eradicării formelor extreme de sărăcie de acest tip;
30. întrucât UE și statele membre ar trebui să
identifice, să aplice și să mențină de urgență măsuri de politică care să ajute
familiile să-și poată plăti cheltuielile de întreținere a locuinței, printre
care și acordarea unor alocații pentru locuință, având în vedere că
22 348 834 de locuințe (aproximativ 11 % din populația UE)
cheltuiesc pentru locuință peste 40 % din venitul lor disponibil și că
21 942 491 de gospodării (aproximativ 10,8 % din populația UE)
întâmpină dificultăți în menținerea unei temperaturi adecvate în locuință;
31. reamintește că familiile cu venituri mici
și cele care trăiesc în sărăcie sau sunt expuse riscului de sărăcie sunt mai
dependente de asigurarea unor servicii publice abordabile și de înaltă
calitate; solicită statelor membre să aloce suma necesară din cheltuielile
publice pentru a oferi servicii publice de înaltă calitate și abordabile
familiilor cu venituri reduse;
Cheltuielile
curente ale gospodăriilor sărace
32. salută demersurile Comisiei pentru un buget
de referință, care constituie un pas în direcția bună, având în vedere faptul
că a aborda într-un mod mai echilibrat problema veniturilor și cheltuielilor
gospodăriilor sărace constituie încă o provocare de surmontat; subliniază că
bugetele de referință care reflectă cheltuielile gospodăriilor ar putea fi utilizate
pentru a determina sprijinul de acordat și a testa adecvarea acestuia;
consideră că un astfel de instrument are o valoare esențială pentru revigorarea
coeziunii sociale a Uniunii, pentru reducerea inegalităților și pentru
realizarea obiectivului privind combaterea sărăciei și a excluziunii sociale al
Strategiei Europa 2020; subliniază faptul că reducerea cheltuielilor curente
ale gospodăriilor sărace va avea un impact pozitiv asupra acestora, precum și
asupra economiei, în special la nivel local, și a coeziunii sociale;
33. reamintește că gospodăriile sărace își
cheltuiesc cea mai mare parte a venitului pe alimente, locuință și utilități;
invită, prin urmare, Comisia să asigure o conexiune mai bună între politicile
sale în vederea combaterii sărăciei, să îmbunătățească schimburile de bune
practici și să faciliteze un dialog regulat cu persoanele sărace, pentru a se
asigura că acestea pot contribui la evaluarea politicilor care îi afectează;
34. subliniază faptul că nu există până în
prezent o definiție a sărăciei energetice la nivelul Uniunii și, prin urmare,
sunt foarte dificil de evaluat în mod adecvat gravitatea, cauzele și
consecințele acestui aspect al sărăciei în Uniune; solicită Comisiei să
elaboreze, împreună cu părțile interesate, o definiție comună a sărăciei
energetice și să identifice factorii care contribuie la vulnerabilitatea
gospodăriilor;
35. solicită Comisiei să realizeze evaluări de
impact și să ofere informații cu privire la practicile optime de combatere a
sărăciei energetice în statele membre în acest context; subliniază faptul că
prețurile la energie trebuie fie abordabile pentru toți cetățenii Uniunii;
36. subliniază că este extrem de importantă
prevenirea situației în care și mai mulți tineri cad victime sărăciei
energetice în viitor;
37. constată că s-a dovedit că educația
economică și financiară la vârste fragede îmbunătățește procesul decizional în
domeniul economic mai târziu în viață, inclusiv costurile de gestionare și
veniturile; recomandă schimbul de bune practici și promovarea unor programe
educaționale care să vizeze femeile și fetele din grupurile vulnerabile și din
comunitățile marginalizate care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială;
38. subliniază că o proporție semnificativă de
persoane care se confruntă cu sărăcia energetică sunt expuse riscului de
sărăcie și de excluziune socială și, prin urmare, nu-și pot permite
investițiile inițiale necesare pentru achiziționarea unor echipamente de
eficientizare energetică, cum ar fi cele pentru izolare sau surse regenerabile
de energie; subliniază că aceasta creează un cerc vicios al cheltuirii continue
pe factura la utilități a unei părți mai mari din venitul gospodăriei decât
este necesar, în timp ce problema ineficienței energetice sau a lipsei
energiei, printre altele, nu sunt abordate;
39. solicită Comisiei, Institutului European
pentru Egalitatea de Gen (IEEG) și statelor membre să efectueze cercetări
asupra problemei femeilor lipsite de adăpost, a cauzelor și factorilor
determinanți, întrucât fenomenul este reflectat în mod inadecvat de datele
actuale; constată că printre elementele specifice genului care ar trebui să fie
luate în considerare se numără dependența economică a femeilor, locuințele
temporare sau evitarea serviciilor sociale;
40. sprijină inițiativa de a formula un buget
de referință orientativ și solicită Comisiei să includă considerente specifice
genului atunci când îl concepe, inclusiv inegalitățile de gen cu care se
confruntă gospodăriile;
41. consideră că speranța de viață mai lungă a
femeilor trebuie să fie, de asemenea, luată în considerare ca un eventual
factor de vulnerabilitate și excluziune;
Orientarea
finanțărilor și a politicilor către combaterea sărăciei și a sărăciei
energetice
42. invită statele membre și UE să acorde
microcredite sau împrumuturi fără dobândă ori cu rate mici ale dobânzii, de
exemplu prin intermediul BEI, familiilor cu venituri mici, pentru a le sprijini
investițiile în avans în energii regenerabile și în eficiența energetică, cum
ar fi în izolare, energie solară și echipamente eficiente energetic;
43. îndeamnă statele membre ca investițiile pe
care le realizează, atât în locuințele noi, cât și în renovarea locuințelor
existente deja, să se bazeze pe eficiență energetică;
44. reamintește că direcționarea anumitor
politici și a fondurilor Uniunii în vederea reducerii cheltuielilor la energie
ale gospodăriilor sărace, prin investiții în energiile regenerabile și
eficiența energetică, au efecte pozitive multiple pe termen mediu:
îmbunătățirea condițiilor de viață și a sănătății persoanelor în cauză,
reducerea costurilor gospodăriilor, ajutând astfel familiile sărace, o creștere
a investițiilor locale, crearea de locuri de muncă și avansarea în direcția
obiectivelor Strategiei UE 2020;
45. subliniază, de asemenea, necesitatea monitorizării
utilizării fondurilor și a simplificării informațiilor și a accesului la aceste
resurse;
46. insistă asupra importanței combaterii
sărăciei nu doar din punct de vedere social sau politic, ci și din punct de
vedere economic, cu efecte pe termen mediu; insistă ca, printre prioritățile
Comisiei, să fie inclusă și necesitatea combaterii actualei dinamici a
inegalității, care limitează considerabil creșterea economică și influențează
în mod extrem de negativ coeziunea și nivelul de sărăcie;
47. subliniază rolul UE și al statelor membre
în reducerea costurilor energiei pentru gospodării, în ceea ce privește statele
membre prin asigurarea securității furnizării, pentru a împiedica fluctuații
majore ale prețurilor și speculațiile pe piața energiei, prin crearea unor
interconexiuni mai strânse, a unei integrări mai accentuate a pieței și a
investițiilor în energiile sustenabile, prin creșterea investițiilor în
cercetarea din domeniul energiilor regenerabile, precum și prin consolidarea
politicilor de sprijin pentru eficiența energetică a gospodăriilor, acordând o
atenție specială gospodăriilor neconectate la rețea, care trăiesc în condiții
de precaritate și excluziune socială; consideră că protecția consumatorilor ar
trebui să constituie o prioritate a Uniunii;
48. consideră regretabile speculațiile
financiare legate de resursele naturale și sursele de energie, în special cele
care nu pot fi relocate, precum energia hidroelectrică, de exemplu și solicită,
în consecință, Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare, pentru a
reduce costurile energetice ale gospodăriilor sărace, de exemplu prin
utilizarea venitului obținut în urma unei impozitări adecvate;
49. salută faptul că investițiile în eficiența
energetică și în sursele regenerabile sunt eligibile în cadrul fondurilor ESI
2014-2020, având în vedere importanța acestora în reducerea cheltuielilor
energetice ale gospodăriilor; încurajează Comisia și statele membre să
exploateze întregul potențial al fondurilor europene în vederea combaterii
sărăciei energetice; subliniază că trebuie îndepărtate obstacolele pentru o
utilizare eficientă a acestora, cum ar fi accesibilitatea fondului de coeziune
pentru organizațiile mai mici sau lipsa informațiilor privind condițiile de
solicitare a acordării finanțării;
50. reamintește că, pentru direcționarea către
beneficiarii care lucrează cu familiile sărace sau care fac parte din acestea
sunt necesare anumite condiții prealabile, care sunt îndeplinite mai bine de
fondurile ESI decât de fondurile mai mari, cum ar fi FEDR;
51. invită statele membre și Comisia să
faciliteze utilizarea mecanismelor de finanțare încrucișată între FEDER și FSE,
în special în ceea ce privește proiectele legate de sursele regenerabile și de
eficiența energetică care vizează gospodăriile în situație de sărăcie
energetică; subliniază avantajele multiple oferite de programele care cooptează
mai multe fonduri în soluționarea unor aspecte transversale, precum cele legate
de sărăcia energetică;
52. subliniază că locuințele familiilor cu
venituri mici din regiunile rurale tind să aibă o calitate foarte precară,
indiferent că aparțin chiriașilor sau proprietarilor; reamintește că aceasta se
adaugă la așa-numitul efect al costului ridicat al utilităților, nemaifiind loc
de investiții care vizează reducerea costului energiei; invită Comisia și
statele membre să îmbunătățească modul în care LEADER și FEADR contribuie la
combaterea sărăciei energetice în zonele rurale, prin direcționarea programelor
operaționale și a fondurilor spre producția de energie regenerabilă
diversificată, în special în rețelele locale, care să includă măsuri de
eficiență energetică pentru clădirile destinate gospodăriilor în situație de
sărăcie energetică;
53. reamintește că chiriașii au un acces
limitat la fonduri destinate eficienței energetice, întrucât ei nu sunt
proprietarii locuinței; reamintește că chiriașii sunt mai puțin stimulați să
investească întrucât se mută mai ușor și mai des decât proprietarii locuinței;
salută proiectul-pilot al Comisiei intitulat „Sărăcia energetică – evaluarea
impactului crizei și revizuirea măsurilor actuale și a eventualelor măsuri noi
din statele membre”, care urmărește abordarea acestei probleme; invită Comisia
să elaboreze, pe baza rezultatelor acestui proiect-pilot, dispoziții
referitoare la deschiderea fondurilor UE pentru măsurile de eficiență
energetică luate de chiriași;
54. reamintește statelor membre că cel puțin
20 % din resursele totale ale FSE din fiecare stat membru sunt alocate
obiectivului de „promovare a incluziunii sociale, de combatere a sărăciei și a
oricărui tip de discriminare”, precum și că Fondul european de ajutor pentru
persoanele cele mai defavorizate poate fi, de asemenea, utilizat pentru măsuri
de incluziune socială;
55. subliniază eliberarea imediată de povară și
îmbunătățirea condițiilor de viață pentru gospodăriile cele mai sărace în
momentul în care gospodăriilor respective li se asigură resurse de energie
regenerabilă la scară mică la cost redus, cum ar fi panouri solare pentru
casele care nu sunt conectate la rețeaua de energie;
O
conexiune între obiectivele sociale și politica energetică
56. salută faptul că legislația privind
politica energetică europeană recunoaște o serie de obiective sociale în cadrul
politicilor în materie de eficiență energetică, în special Directiva 2012/27/UE
privind eficiența energetică și Directiva 2010/31/UE privind performanța
energetică a clădirilor; consideră regretabil faptul că dispozițiile relevante
ale Directivei 2012/27/UE, care prevăd orientarea către gospodăriile afectate
de sărăcia energetică și către locuințele sociale [articolul 7 alineatul (7)]
nu sunt utilizate la potențialul lor maxim de către statele membre; invită
Comisia ca, în revizuirea și evaluarea de impact a pachetului privind eficiența
energetică, să evalueze implementarea și utilizarea articolului 7 alineatul (7)
și a articolului 5 alineatul (7); invită, de asemenea, Comisia să ia în
considerare, pe baza acestei evaluări, consolidarea articolul 7, în special a
alineatului (7), astfel încât să încurajeze statele membre să includă o serie
de obiective sociale în sistemele lor de obligații legate de eficientizarea
energetică;
57. reamintește că autoritățile locale au, de
asemenea, un rol în promovarea unor instrumente alternative de finanțare,
inclusiv modele de tip cooperativ, și în promovarea unor acorduri colective de
cumpărare, pentru a le permite consumatorilor să își combine cererile de
energie și, astfel, să conducă la prețuri mai mici la energie; invită Comisia
și statele membre să promoveze rolul autorităților locale în reducerea sărăciei
energetice;
58. invită statele membre să respecte
standardele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind temperatura
adecvată în locuințe, sprijinind grupurile cele mai vulnerabile, în special
copiii mici, persoanele în vârstă, persoanele cu maladii cronice și persoanele
cu handicap, astfel încât să se le protejeze sănătatea și calitatea vieții;
59. îndeamnă Comisia și statele membre să ia
măsuri imediate pentru a combate munca precară, care împiedică o persoană să
aibă un venit regulat și sigur, creând astfel o barieră în calea unui buget de
succes și în achitarea facturilor casnice;
60. solicită Comisie și statelor membre să
ofere tuturor acces la o energie abordabilă, fiabilă, sustenabilă și modernă,
în conformitate cu obiectivele de dezvoltare sustenabilă ale ONU;
Locuințele
și sărăcia
61. solicită Comisiei și statelor membre să ia
măsuri ferme privind locuințele sociale și să crească investițiile în eficiența
energetică a locuințelor sociale destinate închirierii, prin fondurile
europene; recomandă statelor membre să extindă acordarea de locuințe sociale de
calitate, pentru a garanta accesul tuturor, și în special al celor mai
defavorizate persoane, la o locuință adecvată; încurajează statele membre să
utilizeze în mai mare măsură oportunitățile de a oferi locuințe sociale, prin
structuri legale alternative; recomandă statelor membre să susțină alianțele
consumatorilor;
62. subliniază importanța unor servicii de
îngrijire a copiilor de calitate și accesibile, care să permită părinților
să-și reia activitatea profesională și să-și mărească veniturile; subliniază
importanța acestui aspect, în special, pentru familiile monoparentale și invită
Comisia și statele membre să introducă imediat măsuri de îmbunătățire a
dispozițiilor privind îngrijirea copiilor;
63. constată că creșterea eficienței
energetice, renovarea și energia din surse regenerabile sunt elemente-cheie
pentru rezolvarea problemei sărăciei energetice; își exprimă îngrijorarea că
politicile de renovare a locuințelor adesea nu reușesc să vizeze persoanele
cele mai vulnerabile; insistă că politicile de renovare a locuințelor trebuie
să vizeze în primul rând gospodăriile sărace, excluse din punct de vedere
economic și vulnerabile, acordându-se o atenție deosebită celor care se
confruntă cu inegalități de gen și discriminare multiplă;
64. subliniază rolul important al
întreprinderilor sociale și al modelelor de afaceri alternative precum
cooperativele și societățile mutuale în ceea ce privește facilitarea
incluziunii sociale și a autonomizării economice a femeilor, în special din
comunitățile marginalizate, precum și creșterea independenței lor economice;
65. invită Comisia și statele membre să implice
actorii și să organizeze procese deliberative care să promoveze și să
faciliteze angajarea directă a persoanelor expuse riscului de sărăcie și
excluziune socială, în special a femeilor și a fetelor, în elaborarea
politicilor de incluziune socială la toate nivelurile;
66. invită Comisia și statele membre să
introducă măsuri de încetare a diferenței excesive de remunerare între bărbați
și femei în UE, care în prezent se ridică la 16 %, iar în ceea ce privește
pensiile, la 39 %, și subliniază importanța capitală a acestei măsuri
pentru mamele singure, ale căror costuri de întreținere a locuinței se pot
dovedi cu adevărat împovărătoare;
67. constată că părinții singuri, dintre care
majoritatea sunt femei, sunt expuși unui risc mai mare decât riscul mediu de
sărăcie (34 %); constată că un factor major care contribuie la acest risc
sporit este faptul că, din cauza costurilor de îngrijire a copiilor, părinții
singuri fie se confruntă cu excluderea de la locul de muncă, fie sunt încadrați
la un loc de muncă nesigur, slab remunerat; invită insistent statele membre să
acționeze pentru a legifera un venit de subzistență care să garanteze
satisfacerea nevoilor de bază ale lucrătorilor;
68. constată că discrepanțele de gen în
privința remunerării și a pensiilor sunt factori majori care contribuie la
sărăcia femeilor; constată impactul pe termen lung asupra sărăciei femeilor pe
care îl au excluziunea femeilor din sectoare ale economiei dominate în mod
tradițional de bărbați, precum tehnologia, știința, conducerea de nivel
superior și procesul decizional, precum și supra-reprezentarea femeilor în
sectoare cu salarii comparativ mai mici, precum serviciile de îngrijire,
serviciile publice, locurile de muncă cu fracțiune de normă și locurile de
muncă precare cu salarii mici; își exprimă îngrijorarea referitoare la faptul
că feminizarea sărăciei este parțial cauzată de existența de mult timp a unor
norme care impun inegalitatea de gen, ceea ce conduce la prioritatea acordată
în cadrul politicii industriale și a acordurilor salariale sectoarelor dominate
de bărbați, cum ar fi sectorul financiar;
69. solicită statelor membre și Comisiei să
abordeze problema sărăciei și excluziunii sociale a femeilor prin inițiative
care să garanteze locuri de muncă de înaltă calitate cu un venit de subzistență
în sectoarele dominate de femei; subliniază rolul pe care sindicatele îl pot
avea în reprezentarea și autonomizarea femeilor la locul de muncă și în
combaterea excluziunii; solicită statelor membre să propună și să efectueze
anchete privind salariile, pe categorii de angajatori și pe sectoare, pentru a
demonstra schemele salariale inegale care afectează femeile și bărbații de la
același loc de muncă, ca mijloc de accelerare a progresului către o salarizare
egală;
70. subliniază că, în lupta împotriva sărăciei
și a excluziunii sociale, trebuie să fie implementate politici specifice care
să abordeze circumstanțele speciale ale grupurilor vulnerabile și ale
comunităților marginalizate, care se confruntă cu forme specifice de
inegalitate de gen și cu discriminare multiplă; solicită Comisiei și statelor
membre să continue să elaboreze politici care abordează sărăcia și excluziunea
socială cu care se confruntă femeile cu handicap, femeile în vârstă,
refugiatele și migrantele, femeile de etnie romă și femeile din minoritățile
etnice, femeile din zonele rurale și din cartierele defavorizate, mamele
singure, precum și elevele de liceu și studentele;
Sărăcia
și accesul la îngrijiri de sănătate
71. reamintește faptul că accesul în condiții
de egalitate la asistență medicală universală de calitate este un drept
fundamental recunoscut la nivel internațional, în special în UE;
72. reamintește că accesul la asistență
medicală este deseori limitat din cauza constrângerilor financiare sau
regionale (de exemplu, în zonele slab populate), în special, pentru îngrijirile
de rutină (cum ar fi serviciile medicale stomatologice sau oftalmologice) și
pentru prevenirea afecțiunilor conexe;
73. subliniază că combinarea sărăciei cu alte
forme de vulnerabilitate, precum vârsta fragedă sau vârsta înaintată,
handicapul sau apartenența la o minoritate, crește și mai mult riscurile
apariției inegalităților în materie de sănătate și că o stare de sănătate
precară poate duce, la rândul ei, la sărăcie;
74. subliniază importanța serviciilor de
sănătate și de îngrijire pentru eliminarea lacunelor în materie de capacități,
prin promovarea integrării sociale a persoanelor și combaterea sărăciei și a
excluziunii sociale;
75. salută Comunicarea Comisiei intitulată
„Planul de acțiune privind e-Sănătatea 2012-2020: asistență medicală inovatoare
pentru secolul XXI”, care stabilește inițiative suplimentare, în special pentru
îmbunătățirea accesului la serviciile medicale, reducerea costurilor pentru
sănătate și asigurarea unui plus de egalitate între cetățenii europeni;
76. invită Comisia și statele membre să depună
în continuare eforturi în vederea combaterii inegalităților socioeconomice,
fapt ce va permite, în cele din urmă, reducerea unor inegalități în materie de
sănătate; invită, de asemenea, Comisia și statele membre, pe baza valorilor
universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității, să
își concentreze atenția asupra nevoilor grupurilor vulnerabile, cum ar fi
persoanele care trăiesc în sărăcie;
77. invită statele membre să soluționeze
problemele de inegalitate legate de accesul la servicii medicale care afectează
viața de zi cu zi, de exemplu în domeniul stomatologiei și în cel al
oftalmologiei;
78. invită insistent Comisia să depună toate
eforturile pentru a încuraja statele membre să ofere rambursări pacienților și
să facă urgent tot ce este necesar pentru a reduce inegalitățile în materie de
acces la medicamente pentru tratarea acelor probleme de sănătate sau boli
precum osteoporoza postmenopauză și boala Alzheimer, costuri care nu sunt
rambursabile în anumite state membre;
Tehnologiile
informației și comunicațiilor și sărăcia
79. regretă faptul că strategia privind piața
unică digitală pentru Europa publicată de Comisie nu ține seama de necesitatea
garantării unui acces universal, egal și neîngrădit la noile tehnologii, la
noile piețe și la noile rețele de telecomunicații digitale, în special pentru
persoanele expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială;
80. încurajează statele membre și Comisia să
implementeze strategii de reducere a decalajului digital și de promovare a
accesului egal la noile tehnologii ale informației și comunicațiilor, în
special pentru persoanele expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială;
Apa
și sărăcia
81. reamintește faptul că Adunarea Generală a
Organizației Națiunilor Unite recunoaște dreptul la apă potabilă curată și de
calitate, precum și la facilități de salubritate ca un drept al omului;
constată însă că în anumite regiuni, în special în cele rurale și cele izolate,
accesul la apă nu este garantat și că un număr din ce în ca mai mare de persoane
se confruntă cu dificultăți în a-și plăti facturile la apă; solicită Comisiei
și statelor membre să facă de urgență tot posibilul pentru a se asigura că
toată lumea are acces la apă potabilă; încurajează statele membre să asigure un
minim de furnizare a apei și să protejeze drepturile omului în cazul familiilor
vulnerabile;
82. încurajează astfel statele membre să depună
toate eforturile pentru a se asigura că întreaga lor populație are acces la apă
potabilă, cât mai curând;
o
o o
83. încredințează Președintelui sarcina de a
transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
[1] JO L 169, 1.7.2015, p.1.
[2] JO L 72, 12.3.2014, p. 1.
[3] JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
[4] JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
[5] JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
[6] JO L 257,
28.8.2014, p. 214.
[7] JO L 315, 14.11.2012, p. 1.
[9] JO L 153, 18.6.2010, p. 13.
[11] JO C 236 E, 12.8.2011, p. 57.
[13] http://www.unicef-irc.org/publications/pdf/rc10_fre.pdf
[14] https://www.unicef.fr/sites/default/files/userfiles/2014_Bilan12_Innocenti.pdf
[16] JO C 248, 25.8.2011, p. 130
[17] JO C 341, 21.11.2013, p. 21.
[18] JO C 170, 5.6.2014, p. 23
[19] JO C 166, 7.6.2011, p. 18.
[20] Aviz comun al Comitetului pentru ocuparea
forței de muncă și Comitetului pentru protecție socială adresat Consiliului,
Consiliul UE, 13809/14 SOC 662 EMPL 120 EDUC 297 ECOFIN 876, 3 octombrie 2014.
[21] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=ro&pubId=7744&visible=0
[22] Center for
responsible lending, Durham,
http://www.responsiblelending.org/state-of-lending/cumulative/ ,
http://www.uvcw.be/no_index/cpas/panier-etude-qualitative.pdf
[23] Ricardo
Cherenti, Federația belgiană a centrelor publice locale de acțiune socială,
http://www.uvcw.be/no_index/cpas/panier-etude-quantitative.pdf
[24] Avizul Comitetului pentru protecție
socială (CPS) destinat Consiliului, Consiliul Uniunii Europene, 6491/11, SOC
124, 15 februarie 2011.
[25] Texte adoptate, P8_TA(2015)0294.
[26] Texte adoptate, P8_TA(2015)0264.
[28] Texte
adoptate, P8_TA-PROV(2015)0261.
[29] Texte
adoptate, P8_TA(2014)0070.
[30] JO C 65,
19.2.2016, p. 40.
[31] JO C 349
E, 29.11.2013, p. 74.
[32] JO C 70 E, 8.3.2012, p. 8.
