marți, 8 decembrie 2015

Contorizarea individuala obligatorie a apartamentelor – obiectiv european imposibil de realizat fără acordarea de facilități fiscale publice.

Atât consumatorul final de utilități publice la nivel de apartament cât și autoritățile guvernamentale de resort au conștientizat că există o interdependența directă între repartizarea individuală a costurilor de încălzire / apă caldă /apă rece în funcție de consum și eficiența energetică a clădirilor. De aceea, problematica repartizării cheltuielilor de încălzire/răcire/apă caldă în funcție de consumul real al fiecărui apartament / locuințe a fost introdusă în pachetul legislativ european fiind menționată cu caracter de obligativitate de generalizare în toate țările membre UE, în toate clădirile, indiferent de performanțele energetice, chiar și în construcțiile foarte bine izolate termic.
Echipamentele individuale de contorizare a consumurilor energetice la nivel de apartament care permit defalcarea cheltuielilor individuale de energie termică funcție de consumul real cunosc deja un grad important de implementare de peste 80% în multe țări europene printre care Danemarca, Germania și Austria.
Plecând de la acest nivel important de contorizare individuală, în octombrie 2012, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Directiva nr.27/2012 privind eficiența energetică care va permite atingerea obiectivului climatic major de reducere cu 20% a consumului energetic al Uniunii Europene la nivelul anului 2020. Conform noii Directive privind eficiența energetică, principiul repartizării consumurilor de căldură în funcție de consumul real va fi aplicat în toate țările membre în Uniunea Europeană.
În mod explicit la art. 9 din Directiva  Europeană nr 2012/27/UE sunt înscrise următoarele obligativități:

 ”În clădirile cu mai multe apartamente și în clădirile polivalente cu o sursă centrală de încălzire/răcire sau alimentate de la o rețea de termoficare sau de la o sursă centrală deservind mai multe clădiri, contoarele care măsoară consumul individual se instalează de asemenea până la 31 decembrie 2016 pentru măsurarea consumului de energie pentru încălzire sau răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate în parte, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și eficient din punct de vedere al costurilor. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punct de vedere al costurilor, pentru contorizarea energiei termice se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică destinate măsurării consumului fiecărui corp de încălzire”.
În România, montarea echipamentelor de contorizarea individuală a debutat semnificativ după anul 1995 prin inițiativa proprietarilor de apartamente de a-și monta contoare de apartament de apă caldă și apă rece și de-abia după anul 2001 prin montarea repartitoarelor de costuri de încălzire și a robinetelor termostatice.
La nivel național, pachetul legislativ privind contorizarea obligatorie a  consumurilor energetice de încălzire și apă caldă la nivel de branșament de condominiu /scară de bloc și la nivel de apartament a debutat la mijlocul anului 2004 cu apariția HG 933/2004. Conform art. 2 din HG 933/2004 finalizarea contorizării individuale urma să se încheie la 31 iulie 2007 :
    ”ART. 2     (1) Montarea contoarelor de energie termica la nivel de branșament de imobil sau scara este în sarcina furnizorului de energie termica şi se va finaliza pana la data de 30 iunie 2006 pentru toţi consumatorii.
    (2) Montarea contoarelor de energie termica la nivel de apartament în cazul distribuţiei orizontale, respectiv a repartitoarelor de costuri în cazul distribuţiei verticale, este în sarcina proprietarilor indiferent de sistemul de distribuţie adoptat în cadrul condominiului şi se va finaliza pana la data de 31 iulie 2007.”
            Se menționează că, în mod singular, doar pentru montarea in cursul anului fiscal 2004 a echipamentelor de contorizare individuală a energiei termice și apei calde, proprietarii de apartamente din România au putut beneficia de o măsură fiscală favorabilă reglementată de HG 1234 din 05 august 2004 pentru aprobarea Procedurii privind deducerea din venitul anual global a cheltuielilor pentru reabilitarea locuinței de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de căldură în scopul îmbunătățirii confortului termic. Conform art. 2 al.1 din Procedură printre lucrările eligibile de reabilitare termică a locuinței de domiciliu se enumerau la punctele k) și l)   :
    ”Art. 2   (1) Lucrările de reabilitare termică a locuinței de domiciliu constau în:…..
    k) înlocuirea robinetelor la corpurile de încălzire existente cu robinete termostate și contorizarea consumului individual de energie termică/montarea repartitoarelor de costuri la corpurile de încălzire;
    l) contorizarea consumului individual de apă caldă menajeră.”
            Efectul de bumerang a neacordării de facilități fiscale publice pentru încurajarea de către statul român a finalizării contorizării individuale de către proprietarii de apartamente a apărut neîntârziat. Astfel, sunt edificatoare următoarele consecințe:
-       termenul de 31 iulie 2007 fixat prin HG 933/2004 pentru finalizarea contorizării individuale n-a fost respectat;
-       nici termenul ulterior, de 30 septembrie 2009, fixat de HG  nr. 609/2007 pentru modificarea art.2 alin (2) din HG 933/2004 n-a fost respectat;
-       din anul 2009 și până în prezent, Guvernul României n-a mai emis nici-o hotărâre referitoare la finalizarea contorizării individuale la nivel de apartament, deși Legea nr.  325 din 14 iulie 2006 serviciului public de alimentare cu energie termică reglementa clar la art. 31 că termenele asumate pentru finalizarea repartitoarelor de costuri de încălzire se stabilesc prin hotărâre de Guvern. Se exemplifică textul art. 31 din Legea energiei termice nr. 325/2006:
”ART. 31
Calendarul de respectare a termenelor asumate pentru finalizarea contorizării la nivel de branșament termic și montarea repartitoarelor de costuri pentru consumatorii de energie termica individuali, condițiile de derulare și sancțiunile în caz de nerespectare a dispozițiilor pentru finalizarea contorizărilor la nivel de branșament termic, contorizărilor individuale și repartizarea costurilor, precum și termenul și condițiile de aplicare pentru prețul binom al energiei termice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

            Neacordarea de facilități fiscale publice de către statul român pentru deducerea cheltuielilor legate de implementare a contorizării individuale a fost și este în distonanță atât cu practica fiscală curentă din alte state europene cât și cu propriile beneficii economice obținute ca urmare a reducerii semnificative a consumului primar de energie termică. Date informative recente despre acordarea de ajutoare financiare publice din Franța pot fi accesate la adresa: www.renovation-info-service.gouv.fr
Sunt relevante și datele furnizate de RADET București, cel mai mare furnizor de energie termică pentru populație din România, pentru sectoarele de distribuție 6210-6260 pentru sezonul de încălzire 2007-2008, în care consumul specific în Gcal/mp SET pentru blocurile cu repartitoare au fost mai mici fața de blocurile fără repartitoare cu 25% în oct–noe 2007; cu 19% în dec 2007-ian 2008; cu 24% în feb 2008 și cu 32% în mar-apr 2008.



Procentele importante de reducere a consumului total de energie termică din blocurile cu repartitoare în raport cu cele fără echipamente de contorizare individuale justifică pe deplin reintroducerea urgentă și în România a unor facilități fiscale publice pe măsura efectelor economice obținute de către stat.
Autoritățile centrale și locale par a nu fi interesate de obligațiile ce le revin conform Directivei europene 2012/27/UE privind finalizarea contorizării individuale a apartamentelor. Iată câteva exemple care probează această afirmație:
-       nu există date publice privind procentul de implementare a contoarelor de apă caldă și apă rece în apartamente;
-       nu există date publice privind procentul de implementare a contoarelor de energie termică respectiv al repartitoarelor de costuri de încălzire. Se menționează în mod expres că  procentele de contorizare menționate de către ANRSC pe pagina de internet www.anrsc.ro se referă la în exclusivitate la contorizarea branșamentelor blocurilor sau scărilor de bloc;
-       nu există programe naționale de modernizare a echipamentelor de contorizare existente după îndeplinirea duratei normate de viață;
-       de-abia după 2 ani de la adoptarea Directivei europene 2012/27/UE privind eficiența energetică a fost adoptată și de către Parlament României Legea nr. Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică;
-       Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice PNAEE (versiunea 2014) adoptat prin HG 122 din 25 februarie 2015 nu conține nici-o referire la termenul european fixat pentru obligativitatea montării echipamentelor de contorizare individuală în fiecare apartament de bloc până la  31 decembrie 2016  deși la art. 10 al.5 din Legea nr. 121/2014 se reglementează clar acest lucru:
”Art. 10 al (5)
În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte.”

            Necesitatea de urgentare a implementării contorizării individuale a consumurilor de energie termică la nivel de apartament pentru a respecta într-o măsura cât mai mare termenul 31 decembrie 2016 impune analizarea și adoptarea unui set de propuneri legislative.
Cu titlul de exemplu pot fi luate în discuție următoarele propuneri și ulterior adoptate de membrii Grupului Parlamentar PNL:
-       Completarea art.16 referitor la obligațiile proprietarilor din Legea nr, 230/2007 actualizată, cu un nou aliniat, corelat cu prevederile actuale din art. 10 al 5 din Legea nr 121/2014 privind eficiența energetică:
”Art. 16
…..
(3) În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, proprietarii au obligația montării contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte.”

De asemenea se propune și analizarea unor măsuri fiscale menite să stimuleze promovarea urgentă a contorizării individuale:
-       TVA ZERO pentru achiziția și montarea de contoare de apartament  de apă caldă / rece, de energie termică, repartitoare de costuri de căldură și robinete termostatice;
-       sau deducerea cheltuielilor de achiziție și montare a echipamentelor de contorizare individuală din valoarea impozitelor și taxelor locale pe locuință până la  recuperarea a cel puțin 50% din valoarea facturilor de achiziție și montare;
-       …..
Subsemnatul vă invită cu respect să completați acest prim demers cu propunerile Dumneavoastră.

Ing. Mihai Beznoska

31 mai 2015

Solicitare Ing M Beznoska - De ce Ministerul Energiei promovează acte normative guvernamentale care sunt neconforme cu prevederile Directivei 80/181/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură ?


Domnule Ministru Victor Vlad GRIGORESCU,
Redactarea Proiectului Programului de iarnă în domeniul energetic 2015-2016, publicat pe 4.12.2015 pe pagina de web a Ministerului Energiei, este neconformă cu prevederile legislației europene și naționale referitoare la utilizarea unităților de măsură legale în domeniul energiei.
 În Anexa nr.1, la cap. A punctul 1 este înscrisă prevederea: "În această perioadă s-a prevăzut o producţie de energie electrică de cca.10.847,596 GWh şi de cca. 2.468,893 mii Gcal energie termică", iar la cap. B punctul 1.2. Balanţa de energie termică a principalilor furnizori de căldură, Producţia de energie termică, produsă pentru a fi livrată, în principalele centrale termoelectrice şi termice este exprimată exclusiv în "mii Gcal ".
Vă precizez Domnule Ministru că unitatea arhaică de măsură a energiei termice " gigacaloria", a fost eliminată în mod obligatoriu din lista de unități de măsură legale începând cu 01.01.1978 din legislația europeană și respectiv din 28.08.1992 din legislația națională.
Începând cu data de 28.08.1992 și până în prezent, conform OG nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările și completările ulterioare (prin Legea nr. 211/1998; Legea nr. 212/1998; OG nr.104/1999; Legea nr. 572/2001; Legea nr. 178/2003; Legea nr. 98/2004; OG nr. 25/2007 și OG23/2010), unitatea de măsură legală a energiei a fost nominalizată Joule, simbol J și respectiv pentru putere Watt, simbol W, ca unități de măsură SI derivate. 
Conform Anexei nr. 1 la HG 755/2004 și la HG 1487/2009 unitățile  de măsură legale sunt pentru energie, lucru mecanic și cantitate de căldură "Joule", simbol J, iar pentru putere și flux energetic "Watt", simbol W, ca unități de măsură SI derivate.
Având în vedere cele de mai sus vă adresez următoarele întrebări:
De ce Ministerul Energiei și consilierii Dumneavoastră care au redactat Programul nu respectă prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 755/2004 și respectiv nr. 1487/2009 privind aprobarea unităților de măsură legale în România?
De ce Ministerul Energiei promovează acte normative guvernamentale care sunt neconforme cu prevederile Directivei 80/181/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură ?
Solicit răspunsul în scris.
 08.12.2015
Cu deosebită considerație,
Ing. M. Beznoska